Home Cultură Academia Română la 145 de ani

Academia Română la 145 de ani

DISTRIBUIŢI

For de consacrare, pilon al cercetării științifice și participant activ la viața societății

În urmă cu 145 de ani, Locotenența domnească hotăra, prin decretul nr. 582, înființarea „Societății Literare“ ce avea ca misiuni: „a) de a determina Ortografia limbii române; b) de a elabora Gramatica limbii române; c) de a începe și realiza lucrarea Dicționarul român“. Se prevedea ca Societatea să fie formată din 21 de membri aleși din toate provinciile românești: trei din Moldova, câte doi din Banat, Maramureș și Bucovina, trei din Basarabia și doi din Macedonia. La prima întâlnire a membrilor s-a hotărât ca proaspăta instituție să fie numită Societatea Academică Română, iar în 1879, printr-o lege adoptată de Parlament, Societatea a primit denumirea de Academia Română, având ca misiune „cultura limbii și a istoriei naționale, a literelor, a științelor și a frumoaselor arte“.
La ceas aniversar, Aula Academiei Române a găzduit o adunare generală festivă în cadrul căreia acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a prezentat „Starea Academiei“. După evocarea începuturilor, președintele Academiei a amintit că această instituție „nu a fost scutită de mersul vitreg al vremurilor și, printr-un decret al Prezidiului Republicii Populare Române din 8 iunie 1948, a devenit «instituție de stat», pierzându-și independența și autonomia de care se bucura până atunci“. Au fost excluși 26 de membri titulari, mulți reprezentanți de prestigiu ai științei și culturii românești, și au fost impuși alții după criterii politice. În acei ani au fost create și institutele Academiei care, în 1970, au fost desființate sau trecute sub alte autorități și au fost blocate alegerile de noi membri. „După evenimentele decembrie 1989, Academia Română a renăscut, prin Decretul – Lege nr. 4. din 5 ianuarie 1990, care recunoștea Academia drept cel mai înalt for științific și cultural al țării“, care urma să fie autonomă, dar cu finanțare de la buget. Au urmat anii de renaștere ai Academiei – au fost reprimiți membri excluși, s-au făcut noi alegeri după criterii de valoare, institutele au revenit în Academie, au fost înființate alte institute și secții. Prin Legea 752/2001, Academia a fost definită drept „cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și alte domenii ale spiritului“. Art. 8 prevede ca principale atribuții ale Academiei promovarea științei și culturii în toate domeniile, cultivarea limbii române și stabilirea regulilor ortografice obligatorii.
Acad. Ionel Haiduc a afirmat că Academia Română îndeplinește trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării în România și participant activ în viața cetății. În Regulamentul pentru primirea de noi membri, adoptat în 18 noiembrie 2008 de Prezidiul Academiei, este prevăzut: „Unicul criteriu de primire în Academia Română este caracterul de excepție al contribuției candidatului în știință sau cultură (impact asupra domeniului în care activează, originalitatea contribuțiilor, într-un cuvânt excelență în cercetare și creație). Reputația națională și internațională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi“. În prezent sunt 77 de membri titulari, 80 de membri corespondenți, 86 de membri de onoare din străinătate și 31 din țară.
În principal, în Academia Română este promovată cercetarea fundamentală și în funcție de temă cercetarea aplicativă, pe baza de proiecte fundamentale și prioritare în cele 66 de institute și centre de specialitate. Conform unei recente clasificări internaționale (SCIMAGO), Academia se plasează pe locul trei în România, cu rezultate deosebite în științe exacte (chimia, fizica, știința materialelor, informatica, știința mediului, energia, ingineria, matematica). Științele socio-umane, lingvistica și literatura, istoria au un statut special, rezultatele fiind concretizate în studii și lucrări fundamentale de amploare cum sunt dicționare, atlase, enciclopedii. Între acestea, Dicționarul Limbii Române, Dicționarul General al Literaturii Române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM), Dicționarul toponimic al României. Au mai fost amintite Istoria Românilor, ediția a II, Istoria Transilvaniei, Atlasul Geografic Național, Studii de istorie a filosofiei universale și românești, colecția de „Opere fundamentale“, publicată de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române. Dintre programele prioritare reținem Evaluarea Stării Economiei Naționale (programele ESEN) și Evaluarea Stării Sociale a României ale Institutului Național de Cercetări Economice), Dicționarul explicativ pentru științele exacte. În ultimii ani, a subliniat președintele Academiei, s-au înființat Institutul de Istoria Religiilor, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca și Centrul de Biodiversitate. Numeroasele sesiuni și dezbateri științifice pe teme de interes social și economic întregesc imaginea activității academice chiar dacă nu întotdeauna sunt reflectate în mass-media.
Sunt în curs de derulare programe de pregătire postdoctorală finanțate prin fonduri europene și este în curs de reorganizare sistemul de doctorat sub forma unei „Școli de Studii Avansate“. În Raport a fost menționată și activitatea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Editura și Biblioteca Academiei Române. Recent, Biblioteca Academiei Române a pus la dispoziția publicului cititor opere importante din cultura națională și mondială în format electronic.
Prin statutul său, Academia Română nu este implicată direct în viața politică, misiunile ei fiind independente de orice ideologie politică sau angajament electoral. Neangajarea directă nu înseamnă neparticipare, Academia Română implicându-se, prin membrii și cercetătorii ei, în elaborarea unor soluții pe baza unor cercetări temeinice în diferite domenii. Sub acest aspect, acad. Ionel Haiduc a menționat participarea, prin experți și colaboratori, la elaborarea „Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030“, document întocmit de Guvernul României și programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. În colaborare cu ministerele de resort au fost organizate mai multe manifestări științifice cum au fost Conferința Națională „Cercetarea teritorială – investiție în viitorul României“, simpozionul „Dezvoltarea durabilă“ sau dezbaterea „Direcții de dezvoltare teritorială pe termen lung“. La acestea se adaugă o serie de declarații și luări de poziție al Academiei, cum au fost Declarația privind așa-zisa „limbă moldovenească“ sau în legătură cu dezvoltarea urbanistică a Capitalei, poziția față de proiectul de exploatare de la Roșia Montana sau în cazul situației Catedralei „Sf. Iosif“ ș.a. În anul 2009, Academia a lansat inițiativa „Panteonul României“ și a înființat Fundația cu același nume.
În final, acad. Ionel Haiduc a vorbit despre relațiile inter-academice și vizibilitatea internațională a Academiei Române ilustrată de numeroase vizite ale unor personalități din străinătate, acorduri de colaborare cu alte academii, organizarea unor manifestări științifice internaționale.
Manifestarea a fost marcată și de un eveniment solemn: lansarea Dicționarului Limbii Române într-o ediție completă în 19 volume, cu sprijinul Băncii Naționale. Acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, preciza că ediția reunește seria elaborată la Cluj-Napoca de echipa lui Sextil Pușcariu (1905-1948), cunoscută sub sigla DA, și seria de după război (1965-2010), cunoscută sub sigla DLR. Un sfârșit și un început de drum, deoarece „Academia Română este conștientă de faptul că o lucrare fundamentală ca aceasta necesită actualizarea continuă a informației și se va implica, și în viitor, în realizarea acestei nobile și prestigioase întreprinderi“.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.