Acasă Cultură Apariții editoriale: Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu

Apariții editoriale: Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu

DISTRIBUIȚI

De aproape șase decenii, acad. Dinu C. Giurescu îmbogățește istoriografia noastră cu lucrări și studii științifice de excepție ce l-au impus ca un reper în istoriografia noastră contemporană și, totodată,  în viața cetății  prin atitudinea exemplară  pentru felul în care trebuie să ne asumăm trecutul, să judecăm prezentul pentru a proiecta responsabil viitorul. La ceas aniversar, monumentala lucrare „Destin istoric. In honorem Dinu C. Giurescu“, apărută la Ed. Cetatea de scaun, sub egida Academiei Române împreună cu Institutul de Cercetări socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor“ al Academiei Române, Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie, Istorie, Științe ale Educației și Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman“, înfățișează imaginea vieții și operei  distinsului istoric ca și felul în care activitatea sa științifică este  receptată de comunitatea intelectuală din țara noastră.
Prima parte dedicată mesajelor aniver­sare, amintirilor, destăinuirilor și aprecierilor se deschide cu un cuvânt semnat de acad. Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române, care mărturisind că îl cunoaște de acad. Dinu Giurescu de peste șase decenii, subliniază : „El este fiul lui Constantin C. Giurescu, istoric plecat de timpuriu din lumea celor vii, dar lăsând urme puternice în istoriografia noastră mai ales istoria socială a veacurilor de început și trecutul Olteniei. Cât despre profesorul Giurescu…, el a fost unul dintre modelele și unul dintre învățătorii mei și îndrăznesc să spus cu modestia cuvenită, un prieten înțelept…La Academie suntem colegi și amândoi luptăm pentru o Academie puternică, demnă și recunoscută ca atare și respectată de atât de contestata și contestabila lume politică“. Partea a doua, cea mai substanțială, intitulată „Dedicatoria“ include o suită studii pe teme de istorie a României semnate de istorici de prestigiu care, cum spune titlul, sunt dedicate academicianului Dinu Giurescu. Între ei: acad. Ștefan Ștefănescu, ÎPS Irineu Popa, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Bulei, dr. Dorina Rusu, prof. univ. Ion Scurtu, dr. Elena Siupiur.
Prof. univ. Valeriu Râpeanu caracteri­zează sugestiv întreaga operă a academicia­nului Dinu Giurescu: „Rigoarea științifică, adâncimea investigației, tenacitatea cu care se dă la iveală adevărul, absența partiza­natului și a oricăror considerente de natură personală, expunerea clară, obiectivă, inserarea documentului de multe ori mai grăitor decât orice fel de comentariu.“ Ca om al cetății, acad. Dinu Giurescu „rostește adevăruri încărcate de erudiția unui om care dacă a stat cufundat în lumea cărților, arhivelor, bibliotecilor, a documentelor, a privit cu atenție lumea, viața de fiecare zi. Într-o vreme când aproximația a devenit lege. Când neadevărurile capătă o circulație înspăimântătoare, când obrăznicia a luat locul decenței și a bunului simț, Dinu C. Giurescu, cu calm aduce cuvântul intelectua­lului care nu are alt prieten decât adevărul.“  Pentru toate, cuvenitul omagiu adus istori­cului Dinu Giurescu este unul adus tradiției valorilor academice pe care le-a îmbogățit cu întreaga sa operă în semn de suprem respect pentru Adevăr, singurul care, recunoscut așa cum a fost și este, e de folos pentru ceea ce dorim să fie viitorul nostru.

…………………..

Eveniment: Biserica Mănăstirii Armenești Hagigadar la 500 de ani

Inclusă pe lista monumentelor istorice din jud. Suceava, Mănăstirea Hagigadar ( în traducere „îndeplinirea dorințelor“) închinată Maicii Domnului  a fost construită între 1512-1513, pe timpul domniei Bogdan cel Orb de un negustor armean. La împlinirea unei jumătăți de mileniu de la ctitorire, au avut loc o suită de manifestări care s-au încheiat cu lansarea emisiunii filatelice „Biserica Mănăstirii Armenești Hagigadar – 500“, desfășurată în Aula Academiei Române și organizată de Romfilatelia împreună cu  Ambasada Republicii Armenia la București. Manifestarea a fost deschisă de acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, care a rostit un cuvânt de Bun venit Sanctității Sale Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor,  oaspeților și participanților  la această manifestare aniversară.  Varujan Vosganian, moderatorul evenimentului, a prezentat  o sinteză a istoriei  comunității armenești din România, cea mai veche din Europa evidențiind faptul că „în toate momentele grele ale poporului armean, poporul român i-a stat alături“: în sec. XI, când armenii și-au găsit sălaș pe pământ românesc;  pe vremea domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, când zeci de mii de armeni au fost primiți și li s-a acordat facilități de natură fiscală; în 1915 când România a fost prima țară care a deschis porțile refugiaților armeni supravie­țuitori ai genocidului; în 1991când  România a fost prima țară care a recunoscut statul armean și în 1994, când s-a înființat ambasada Republicii Armenia în România. „La rândul său, comunitatea armeană și-a adus recunoștința și fără falsă modestie pot să vă spun că aproape nu există moment mai important în istoria modernă a românilor unde să nu se găsească o personalitate de origine armeană.“ Cristina Popescu, președinte director general la Romfilatelia, a afirmat că această emisiune filatelică marchează și împlinirea a 20 de ani de relații diplomatice româno-armene și, de aceea,  mai mult decât o „ofertă culturală“, ea răspunde „într-un mod elegant și rafinat necesității de colaborare între statele noastre“.  Cristina Popescu a invitat pe Sanctitatea Sa Karekin II și pe Titus Corlățeanu să dezvelească panoul de mărci poștale „România Armenia „Biserica Mănăstirii Armenești Hagigadar – 500 de ani“, cu logo-ul „O lume într-un timbru“.
Pentru Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe, momentul festiv are semnificații culturale și profund creștine  ce arată că relațiile româno-armene au tradiții seculare. Populația armeană, „purtătoare a uneia dintre cele mai vechi și ilustre civilizații creștine“ a conviețuit în armonie cu poporul român și a avut „o contribuție meritorie la dezvoltarea culturii și științei sale“. Au fost amintiți Gh. Asachi, Vasile Conta, G. Ibrăileanu, Spiru Haret, Virgil Madgearu, Ana Aslan, Dan Barbilian (Ion Barbu). Aceste tradiții stau la baza promovării unei cooperări consolidate în mai multe domenii. La rândul său, ES Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armene în România , exprimându-și bucuria de a participa la acest eveniment festiv s-a referit la tradițiile de conviețuire româno-armene pentru a-și exprima convingerea că acest „patri­moniu comun  este în mod firesc parte a valorilor europene și universale și ne călăuzește spre acel scop comun spre care aspirăm – o Europă pașnică, sigură și solidară și, în sens larg, o lume pașnică, sigură și solidară“.
În alocuțiunea rostită, Sanctitatea Sa Karekin II a evocat marea forță spiri­tuală care se degajă din această mani­festare determinată de credința care se propagă de la Mănăstirea Hagigadar, „credință sub oblăduirea căreia au trăit popoarele noastre, creându-și cultura lor profund creștină și această credință i-a ajutat să depășească toate dificultățile cu care s-au confruntat în istoria lor, cu aceiași credință își înfăptuiesc prezentul și privesc cu optimism spre viitor“.

Colaborare cu Academia Română

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.