Home Cultură Noul Cod Civil – o adevărată „Constituție civilă”

Noul Cod Civil – o adevărată „Constituție civilă”

DISTRIBUIŢI

La 1 octombrie a intrat în vigoare Noul Cod Civil Român. În amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc simpozionul cu tema „Noul Cod Civil – Moment istoric în dezvoltarea dreptului român“, organizat de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu“ al Academiei Române (ICJ). În alocuțiunea de deschidere, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a afirmat că: „Adoptarea și intrarea în vigoare a Noului Cod Civil constituie un moment important pentru întreaga societate românească și aceasta nu numai pentru raritatea în timp a unui asemenea eveniment, ultimul de acest gen având loc la 1 decembrie 1865, cât mai ales pentru implicațiile majore ale prevederilor sale asupra vieții fiecăruia dintre noi și a statului român în ansamblul său. Într-adevăr, sistematizarea vastului corpus legislativ dezvoltat de-a lungul timpului și repunerea dreptului privat pe baze noi în consonanță cu tendințele europene și internaționale ale domeniului reprezintă o lucrare remarcabilă aducătoare de progres economic, social și cultural.  Din această perspectivă, Noul cod Civil reflectă noile evoluții și aspirații ale societății noastre postmoderne, integrată în Uniunea Europeană și oferă pârghiile juridice necesare păstrării identității noastre și ancorării într-o lume mai diversă și mondializată. În continuare, au susținut comunicări acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, – „Codul Civil de la 1864 în istoria modernă a României“ și prof. Xavier Blanc-Jouvan, profesor emerit  la Facultatea de drept a Universității Pantheon – Sorbona (Paris I). A urmat vernisajul expoziției  „Codicele civile la români“, realizată în colaborare cu Biblioteca Academiei Române și prezentată de prof. Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române.  În continuare au prezentat conferințe, prof. univ. Mircea Duțu, directorul ICJ, – „Noul Cod Civil – moment important în evoluția dreptului român“; prof. univ. Nicolae Popa – „Reformă și codificare“ și Nicolae Turcu, președintele Secției de drept privat în Consiliu Legislativ – „Concepție, structură și conținut în noul cod Civil“. Prof. univ. Marilena Uliescu de la Departamentul de drept privat al ICJ a prezentat pe larg  proiectul „Explicații teoretice ale Noului Cod Civil“ și  lansat cea de a treia ediție a lucrării „Noul Cod Civil. Comentarii“.

File de istorie

Noul Cod Civil, o adevărată „constituție civilă“, cum l-a denumit prof. Mircea Duțu, „asimilează numeroase reglementări și practici europene și euroatlantice și valorifică tradițiile juridice românești de până acum într-o sinteză în căutarea unei coerențe și logici proprii de sistem“. Urmând firul tradiției, au fost evocate printre  altele „Cartea românească de învățătură“ (1646) a lui Vasile Lupu și „Pravila cea mare“ („Îndreptarea legii“) a lui Matei Basarab (1652) care pot fi asimilate unor „coduri“. Lor le-a urmat „Pravilniceasca codică“ a lui Al. Ipsilanti (1780), „Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814), binecunoscutul Cod al lui Calimachi (1817) și Legiuirea lui Caragea (1818). Adevărata modernizare avea să vină odată cu domnia lui Al. Ioan Cuza, care a rămas în istoria noastră, cum afirmă acad. Dan Berindei, „un simbol al unității, al înnoirii și al modernizării României“. În contextul acestor reforme, „un cod civil a fost o cerință imperioasă, care s-a impus societății românești după momentul crucial din 24 ianuarie 1859“.  Chiar în 1859, George Crețeanu, ministrul ad-interim al justiției a propus adoptarea codurilor franceze și mai întâi a Codului Civil. În vara anului 1862 a fost alcătuit un comitet de specialiști, apoi o comisie legislativă care, în 1863, a întocmit un proiect cu 717 articole.  După lovitura de stat din 1864, Consiliul de Stat a terminat proiectul la 25 noiembrie 1864 care a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 și deși domnitorul Unirii a fost răsturnat de la putere, Codul a rămas în vigoare, fiind șters doar numele lui Al. I. Cuza. Codul Civil a fost elaborat după modelul Codului Civil francez, dar nici pe departe nu a fost vorba de o preluare necritică. Sub acest aspect, acad. Andrei Rădulescu aprecia, în 1941, că „privirea de total ne duce la concluzia că – în această perioadă – am căutat nu să copiem servil, ci să adoptăm la noi dreptul francez“ și pentru aceasta au fost folosite „texte, lucrări, dar mai ales idei“ și „cea mai mare parte a dreptului aplicat în țările noastre a rămas dreptul românesc cu bază romană și cu însușirile lui originale“. Acum, când acest Cod este o pagină de istorie, acad. Dan Berindei a precizat: „Codul Civil din 1864 a reprezentat o unealtă de modelaj a societății românești, de aducerea ei la un numitor comun cu țările cele mai evoluate. Procesele de creștere și dezvoltare, provocările cărora a trebuit să le facă față România în epoca modernă și contemporană s-au desfășurat în corelare și sub impactul existenței acestui cod fundamental. Codul Civil din 1864 merită o legitimă cinstire, iar alcătuitorii săi inițiali întreg respectul nostru pentru priceperea lor și mai ales pentru dăruirea lor către țară și înnoirea ei.“
Anii au trecut, procesul de codificare a suferit unele modificări în consens cu evoluția societății și, din 1954 au început preocupările pentru elaborarea unui cod civil „socialist“ al cărui proiect s-a publicat în 1971 cu numele „Codul civil al R. S. România“. După 1989, date fiind noile schimbări generate de procesul de democratizare și integrarea României, a apărut necesitatea unor schimbări radicale a sistemului legislativ. În 1991 a fost adoptată noua Constituție, revizuită în 2003 și au fost adoptate noi coduri într-un proces mai amplu de resistematizare a corpusului legislativ.

Elemente de noutate

Expresie teoretică a unei „ordini gândite“ și a „concretizării“ prin distribuirea pe cărți, capitole și secțiuni, Noul Cod Civil cuprinde 2664 de articole structurate în șapte cărți – Despre persoane, Despre familie, Despre bunuri, Despre moștenire și liberalități, Despre obligații, Despre prescripția extinctivă, decădere și calculul termenilor și Dispoziții de drept internațional privat. Enumerându-le, Mircea Duțu a subliniat unele noutăți dintre care amintim pe cele privind familia pentru care au fost au fost introduse noi reglementări și instituții, unele sunt în prelungirea unor tradiții ale dreptului românesc iar altele adaptări după modelul unor coduri din alte țări. De notat apariția unor noi instituții, inexistente în Codul familiei cum sunt: introducerea logodnei, alegerea regimului patrimonial, regimul separației bunurilor, divorțul cu acordul ambelor părți pe cale administrativă sau prin procedură notarială, prestația compensatorie, reproducerea asistată medical cu terț donator.  O altă noutate este introducerea unui capitol special consacrat respectului pentru persoana umană și drepturilor ei fundamentale, „o translatare și particularizare a drepturilor fundamentale ale omului în planul dreptului privat“. Este formulat conceptul de „drepturi ale personalității“, la care se adaugă atributele de identificare și dreptul de a dispune de sine însuși.
În încheiere, directorul I.C.J. a subliniat că de acum înainte trebuie să privim cu responsabilitate maximă conținutul și reglementările noului Cod Civil Românesc, unul al integrării României în UE și al mondializării, „să le apreciem cu justă măsură și tot în același spirit să-i arătăm calitățile și denunțăm defectele“. În acest sens, prof.  Marilena Uliescu a prezentat pe larg proiectul  „Explicații teoretice ale Noului Cod Civil“ care a început să se deruleze la Institutul de Cercetări Juridice.

ANUNȚ
Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române anunță scoaterea la concurs a postului de director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice.
Concursul se va desfășura în ziua de 31 octombrie a.c., ora 12.00 la sediul Academiei Române. Dosarele de concurs se primesc la Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie până la data de 28 octombrie (inclusiv), ora 12.00.
Amănunte pe site-ul Academiei Române la adresa: www.academiaromana.ro

Colaborare cu Academia Română

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.