Acasă Cultură O lucrare de referință ? Atlasul antropologic al României

O lucrare de referință ? Atlasul antropologic al României

DISTRIBUIȚI

Convorbire cu dr. Cristiana Glavce, director al Institutului de Antropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române

Pentru „Atlasul antropologic al României“, realizat împreună cu Elena Radu și Maria Știrbu ați primit premiul „Constantin I. Parhon“ al Academiei Române. Același premiu a fost înmânat și pentru cel de al doilea volum realizat de Corneliu vulpe. Acum, când antropologia își extinde cercetările în domenii din ce în ce mai multe și mai variate, ce este un Atlas antropologic?

Un Atlas antropologic constituie un document de date biologice cu valoare istorică și relevanță socială, care încadrează omul ca membru al unei colectivități formate în anumite condiții istorice, geografico-ecologice și socio-economice. La fel cum un atlas geografic cuprinde informații asupra reliefului, apelor și așezărilor unui teritoriu, un atlas etnografic trece în revistă obiectele culturale realizate de o populație, atlasul antropologic aduce informații asupra felului cum arată fizic oamenii care trăiesc în acest teritoriu și care creează cultura respectivă. El reprezintă o sursă de date naționale privind caracterele biologice ale unor populații pornind de la trăsăturile individuale ale unor subiecți reprezentativi pentru acestea prin ascendența lor etnică și locală de cel puțin trei generații.

Cum a apărut ideea acestui Atlas?

Rainer este cel care introduce aspectele de cercetare holistică în studiul omului la noi, considerându-l un fenomen bio-socio-cultural ce nu poate fi înțeles decât în totalitatea sa indestructibilă. Această abordare a ființei umane de către Rainer este pe deplin înțeleasă de Dimitrie Gusti, care-i solicită colaborarea în anchetele sale socio-etnografice. Astfel sunt realizate cercetările a trei sate românești din Carpați (Fundul Moldovei, Nereju și Clopotiva), alese pentru alcătuirea unei imagini a populației românești istoric autohtone din zona muntoasă a țării noastre. Studiile antropologice s-au efectuat concomitent cu cele socio-etnografice în anii 1927-1928, iar volumul monografic, ce constituie prototipul viitoarelor atlase antropologice, a apărut în 1937. Rainer era convins de necesitatea cunoașterii originii și formării poporului român și din perspectivă antropologică prin alcătuirea unui atlas antropologic în care să fie cuprinse date despre populațiile istorice și actuale de pe teritoriul țării noastre. Acad. Ștefan Milcu preia acest deziderat de la mentorul său  și îl va începe în anii 1955-1960.

Concret, în timp, ce populație a fost cercetată?

În Atlasul antropologic al României este cuprinsă populația adultă (20-60 ani) a anilor 1970-1990 din satele de pe teritoriul țării noastre. Comparativ s-a studiat și populație urbană din câteva orașe principale. Este o „fotografiere“ a populației din mediul rural al acelei etape, când transformările impuse de industrializare și de globalizare nu au modificat încă structura populațională a satelor ce-și păstra nu numai obiceiurile, limba și cultura ci și trăsături biologice  moștenite din generație în generație, datorită unei endogamii ridicate ca rezultantă a cercurilor matrimoniale și a deplasărilor de populație restrânse teritorial.

Practic, cum s-au desfășurat lucrările?

În astfel de cercetări, pentru a respecta metodologia internațională, se utilizează aparatura clasică de prelevare a măsurătorilor și observațiilor omologate în acest scop, pe care o avem în institut. Probleme am avut însă cu prelucrările și analizele datelor recoltate care au necesitat programe speciale IT pentru a le realiza și pe care într-un final le-am obținut.

Care au fost etapele cercetării?

Prima etapă a lucrărilor, între 1955-1965, a constat în identificarea comunităților umane reprezentative istoric și cultural în fiecare areal eco-geografic.A doua etapă a constat din prelevarea măsurătorilor și observațiilor antropologice prelevate de la subiecți de aceiași etnie, identificați cu ascendență de cel puțin 3 generații din localitățile alese. Au fost făcute cercetări în peste 300 localități de pe tot întinsul țării, însumând cca 40.000 subiecți adulți de ambele sexe și aparent sănătoși. Din punct de vedere al componenței etnice subiecții sunt  români (peste 80%), dar au fost studiate și populații ale minorităților: rromi, unguri, germani (încă prezenți sub forma unor comunități rurale compacte în România anilor ’70-’90), bulgari, turci, tătari cehi, ucrainieni. A urmat prelucrarea și interpretarea materialului la nivel de comunitate, regiune, apoi zonă istorico-geografică și pentru întreaga țară.

Care sunt cele mai relevante măsurători?

Măsurătorile segmentelor cu cea mai ridicată transmisibilitate genetică, în primul rând dimensiunile capului. Dimensiunile calotei au o transmisibilitate de la genitori de cca 97%, iar ale feței în jur de 78%. Importante sunt însă și raporturile dintre aceste dimensiuni, realizându-se tipologii conformative ce ne permit caracterizări populaționale. De asemeni dimensiunile de lungime ale corpului au o bună transmisibilitate genetică (77%). Astfel, statura, înălțimea trunchiului și lungimea picioarelor sunt dimensiuni ce caracterizează atât individul cât și populația din care face parte. Pentru o diagnoză antropologică completă se utilizează toate măsurătorile  enumerate la care se adaugă observații morfologice cefalo-faciale (pigmentarea ochilor și părului, forma feței, a nasului) și corporale (înălțimea, raportul dintre înălțimea trunchiului și lungimea membrelor inferioare, tipul constituțional) cu ajutorul cărora se stabilesc tipologii antropologice. Pentru evidențierea influenței mediului asupra corpului uman sunt prelevate greutatea și circumferințele care sunt modelate de condițiile mezologice cca 50%.

Ne puteți da un exemplu?

Un exemplu elocvent îl reprezintă caracteristicile antropologice ale populației germane din Transilvania față de populația de etnie română. Germanii au venit în grupuri compacte în România începând din sec. XIV și s-au stabilit în comunități izolate de restul populațiilor transilvănene prin limbă, religie, cultură. Astfel încât și-au păstrat dominant trăsăturile morfologice caracteristice tipului nordic: calota cefalică lungă, mai îngustă și mai joasă (dolicocefali), fața și nasul alungite, statura înaltă realizată mai ales prin lungimea picioarelor față de înălțimea trunchiului, o pigmentație deschisă a ochilor (albaștri), a părului (blond) și în general prezintă o corporalitate de tip longilin (dimensiunile de lățime și grosime ale trunchiului mai puțin dezvoltate, membre inferioare lungi). Populația de etnie română se caracterizează printr-o calotă cu dimensiuni mari atât în lungime cât mai ales în lățime și înălțime (brahicefali), față ovală sau rotunjită, nas relativ lat. Statura înaltă se realizează atât prin înălțimea trunchiului cât și prin picioare, pigmentația ochilor și părului este dominant închisă, iar corpolența robustă (dimensiunile de lățime și grosime ale trunchiului dezvoltate). Caracteristicile dominante la români sunt de tip alpino-dinaric.

Care este distribuția după înălțime?

Practic, distribuția după înălțime respectă distribuția întâlnită în Europa. La nord, populația este mai înaltă, în timp ce în zonele din sud este mai mică de statură.

Pentru că sunteți, ca specialitate, biolog, care este relevanța acestor parametri din punctul de vedere al stării de sănătate?

Pentru aprecierea stării de sănătate această bază de date este importantă, pentru că sunt conturate caracteristici de corpolență la nivel populațional. În acest mod se pot depista subpopulații vulnerabile patologic, sub sau supraponderale, în cadrul cărora anumite grupe de boli sunt mai frecvente.

Cum se explică faptul că riscul de obezitate apare și la populația săracă dar și la aceea cu un nivel de trai mediu sau peste mediu?

Riscul de obezitate, depinde, într-o măsură considerabilă, de dezvoltarea economică a unei societăți dar și de cultura ei. Din cauza modificării alimentației, prin introducerea masivă a alimentelor  industriale mai ieftine și intens promovate prin mass-media, cei mai vulnerabili sunt cei care cumpără și consumă acest tip de alimente bogate în calorii dar sărace în nutrienți. Sedentarismul este alt factor de risc pentru obezitate. Astfel riscul de obezitate se întâlnește în rândul întregii populații.

Acordarea unui premiu al Academiei Române o consacră ca o lucrare de referință. În ce constă, concret, importanța ei?

Este primul atlas antropologic românesc care reunește prin sinteză cercetările de tip atlas din toate provinciile istorice ale României, constituind un document biologic de primă importanță. Este o sursă de date biologice naționale de referință, prin care este caracterizată structura antropologică a populației românești în ansamblul ei și reprezintă un studiu referențial pentru populațiile istorice și pentru cele viitoare.

La ce sunt folositoare asemenea studii?

În toate domeniile legate de om și pentru om – în medicină, istorie ergonomie, industria produselor de îmbrăcăminte, urbanism, economice, industria bunurilor de consum etc.

Ce alte caracteristici mai sunt incluse în atlas?

Cele legate de grupele de sânge și de dermatoglife, care prin specificul lor genetic, ne ajută să conturăm mai bine profilul antropologic al unei populații.

Care est e repartizarea grupelor sanguine?

În partea de nord și centru a țării, cea mai frecventă este grupa A2, în zonele unde predomină populația rromă domină grupa B3, iar în sud, grupa 01. Practic aceste informații ar avea aplicabilitate în politicile băncilor de sânge

Reiau cumva întrebarea. Din punct de vedere al aplicabilității, la ce folosesc aceste cercetări?

Ar putea orienta policile de sănătate preventivă legate de sub sau supraponderalitatea diverselor segmente de populație. Deasemeni sunt date de care ar trebui să se țină cont industria de îmbrăcăminte. Apoi, la fel de necesare sunt aceste date și în construirea uneltelor și utilajelor, adaptate la dimensiunile celor care urmează să le folosească. La fel în construcții, înălțimea ușilor să concorde cu înălțimea oamenilor. În industria de mobilă, de asemeni, dimensiunile antropometrice își găsesc aplicativitate.

Reluați  aceste cercetări?

Momentan nu est e utilă o reluare a cercetărilor de o asemenea amploare ce necesită costuri foarte mari, iar schimbările bio-morfologice în populații nu ar justifica-o. Institutul nostru este angrenat acum în cercetări privind problemele actuale legate de modificările produse de acomodarea omului în condițiile impuse de schimbările socio-economice și culturale ale perioadei de tranziție, ale urbanizării și ale procesului de globalizare.

Colaborare cu Academia Română

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.