Home Cultură Pagină realizată în colaborare cu Academia Română

Pagină realizată în colaborare cu Academia Română

DISTRIBUIŢI

Ziua Institutului „G. Călinescu“
Timp și literatură

Anul acesta, ziua Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române a fost marcată de un important eveniment editorial – apariția volumului „Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu“, la Fundația Națională pentru Știință și Artă; o lucrare-document despre trecutul acestui Institut, preocupările actuale și proiectele de viitor. Cum afirmă acad. Eugen Simion, directorul Institutului, cele șase decenii câte au trecut de la înființarea Institutului: „Nu-i mult în istoria spiritului universal, nu-i nici puțin. Nu-i puțin în istoria românească unde instituțiile se schimbă repede… Institutul de Istorie Literară și Folclor (cum s-a numit inițial – s.n.) a jucat un rol important în viața intelectuală românească, atât cât s-a putut și cum s-a putut într-un regim politic de tip totalitar“. Pentru G Călinescu, Institutul a devenit o adevărată familie și, după dispariția lui, specialiștii s-au străduit să-i perpetueze spiritul și stilul „și uneori au reușit grație cercetărilor din mai multe generații: oameni pricepuți și devotați disciplinei lor intelectuale“. Comunicările prezentate și discuțiile au confirmat rostul unei asemenea manifestări: „O zi în care trebuie să reflectăm la ceea ce am făcut și cum am făcut și, mai ales, le ceea ce trebuie să facem pentru cultura românească în lumea de azi: o lume care se globalizează, își schimbă modelele și, de multe ori, ierarhia valorilor…“. Într-o atmosferă de cordială colegialitate au vorbit acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, prof. univ. Paul Cornea, acad. Nicolae Breban, acad. Solomon Marcus, Daniel Cristea Enache și Ionel Oprișan, redactorul lucrării.
Dintre realizările recente s-au făcut numeroase referiri la „Dicționarul General al Literaturii Române“ (DGLR), coordonat de acad. Eugen Simion, apărut în șapte volume pe parcursul anilor 2004-2009. Proiect fundamental al Academiei Române, DGLR înfățișează în cele peste șase mii de pagini o imagine cuprinzătoare a literaturii  și culturii române. Dr. Laurențiu Hanganu, secretarul științific al Institutului, apreciază că „Având drept piloni de rezistență figurile ilustre ale lui Eminescu, Caragiale, Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, Nichita Stănescu sau Marin Preda, dar și cele ale lui Eugen Ionescu, Emil Cioran și Mircea Eliade, DGLR s-a constituit ca un adevărat tezaur al patrimoniului spiritual național, reunind întreaga românitate în catedrala eternă a spiritului“. Autorii – cercetători de la institutele academice de profil din București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, de la Institutul de Literatură al Academiei Republicii Moldova, profesori de la mai multe universități din țară – sunt conștienți că Dicționarul este perfectibil și deja pregătesc o nouă ediție. Se are în vedere și alcătuirea unei bănci de date despre literatura română, o necesitate ce vine de la sine în epoca Internetului. Au fost amintite și alte numeroase realizări ce fac din Institutul „G. Călinescu“ un reper al vieții literare românești contemporane.
Dintre proiectele în curs de desfășurare a fost menționate: „Cronologia vieții literare în perioada 1944-1964“, „Enciclopedia literaturii române vechi“, „Istoria vieții literare românești în perioada 1989-1009“, „Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine. 1945-1965“, „M. Kogălniceanu. Scrieri literare“, ediții critice ale „Jurnalului“ lui Titu Maiorescu, operelor lui Mihail Sebastian, Hortensia Papadat Bengescu (inclusiv romanul inedit „Străina“) și Cezar Petrescu.
Pentru viitorul apropiat s-a vorbit despre cele două volume de publicistică ale lui G. Călinescu, al cărui spirit a tutelat această festivitate. A fost, cum spunea acad. Eugen Simion, „unul dintre cei mai mari critici europeni din epoca sa“ și, parafrazând cuvintele lui J. Paul Sartre despre Baudelaire, a încheiat: „G. Călinescu nu a avut istoria pe care geniul său o merita. Dar a existat vreodată, mă întreb, o istorie care să fie la înălțimea geniilor ei?…“. Firește, întrebarea este retorică, însă de aici apare datoria ce revine urmașilor; o datorie pe care cercetătorii Institutului „G. Călinescu“ se străduiesc s-o împlinească și, când vremea nu le e prea potrivnică, reușesc cu excelență.

Eveniment
În sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată expoziția „Expediția Demidoff prin Țările Române spre Crimeea și sudul Rusiei 1837, organizată de Biblioteca Academiei Române și Institutul de Geologie și Geoecologie Marină (GEOECOMAR). În deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, a afirmat că această expoziție este menită să arate, pe de o parte, din patrimoniul Bibliotecii și, pe de altă parte, să evoce călătoria de studii întreprinsă, în 1837, de Anatolie Demidoff (1813-1870), prinț de Donato, pe al cărui itinerar au fost înscrise și Țările Române. În alocuțiunea sa, Tudor Berza sublinia că Demidoff a fost un personaj excentric, însă se știe mai puțin că a fost și un rafinat colecționar de artă, că avea preocupări științifice, iar la expediție au participat și oameni de știință. Cătălina  Macovei, șef al Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române, a precizat că Biblioteca Academiei Române are cea mai completă colecție a acestor volume și albume din Europa. „În expoziție sunt prezentate planșe din albumul apărut în 1840, la Paris, cu litografii executate de Denis Auguste Marie Raffet (1804 – 1860), redând aspecte din Țările Române și din Rusia Meridională și Crimeea – București, Giurgiu, Iași, Chișinău, Portul Zalta, Sevastopol -, tipuri umane și aspecte din manevrele militare ruse, sub conducerea împăratului Nicolae I. Mai pot fi văzute volumele editate de Demidoff între 1838-1845 (cu variante în limbile română, rusă, engleză, germană, italiană, spaniolă), două atlase, numeroase gravuri cu imagini din Valahia, Moldova, Banat, membrii expediției, planșe, ediții cu ex libris-uri ale lui Alex. Odobescu, Papiu Ilarian ș.a. Pentru prof. univ. Marian Traian Gomoiu, membru corespondent al Academiei Române,  expoziția este o provocare pentru orice vizitator, dar mai ales pentru cei care studiază natura și care pot vedea ce exista acum două sute de ani și ce mai există astăzi.
Luni, 11 octombrie, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române va avea loc o sesiune științifică în care cunoscuți specialiști vor vorbi despre aspecte încă necunoscute ale acestei celebre călătorii. Expoziția este deschisă până în ziua de
14 octombrie și poate fi vizitată între orele 10.00-15.00.

AGENDA
– Astăzi, în Aula Academiei Române, încep lucrările celei de a IX-a ediții a Colocviului internațional „Penser l’Europe“, cu tema „Cum se scrie istoria. Conștiința europeană și istoria identităților naționale“, organizat de Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română, Institutul Franței, Academia Regală de Limbă și Literatură Franceză din Belgia, Academia Regală de Științe Economice și Financiare din Spania și Academia Regală a Doctorilor din Barcelona. După ceremonia de deschidere, lucrările vor continua pe sesiuni tematice: „Istorie națională, istorie europeană“, „Mitologizare, mistificare și demitizarea istoriei“ și „Limitele interpretării“. Participă oameni de știință și cultură din Franța, Spania, Israel, Belgia, Austria, Grecia, Canada, Algeria și România.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.