Home Cultură Pagină realizată în colaborare cu Academia Română

Pagină realizată în colaborare cu Academia Română

DISTRIBUIŢI

In memoriam: Acad. Nicolae N. Constantinescu (1920-2000)

Acad. Nicolae N. Constantinescu ar fi împlinit, în aceste zile,  90 de ani și, la trecerea a zece ani după stingerea  din viață, personalitatea sa a fost omagiată de cei cărora le-a fost profesor, colaborator, prieten sau mentor în cadrul unei sesiuni științifice organizate de Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie. În deschidere, acad. Iulian Văcărel afirma: „La capătul unei vieți caracterizate prin muncă neobosită, rigoare științifică, devoțiune și umanism ne-a lăsat o moștenire care merită cunoscută, învățăminte prețioase care trebuie să fie reținute și îndemnuri care trebuie transpuse în practică“. Mai multe am putut afla din comunicările susținute de acad. Iulian Văcărel, acad. Radu Voinea, prof. Vasile Bozga, prof. Maria Mureșan și lect. Mariana Lupan, și  dr. Ioan Erhan, director onorific al cotidianului „Economistul“.
Dintru început s-a remarcat faptul că acad. N.N. Constantinescu a considerat că omul este în  centrul preocupărilor economice. În „Învățăminte ale tranziției economice în România“,  sublinia: „Omul trebuie să fie în același timp și scopul și mijlocul în preocupările științei economice, iar aceasta este necesar să fie și etică. În consecință, judecarea faptelor și categoriilor economice, a politicilor economice nu poate eluda ideea de dreptate, iar din acest punct de vedere judecarea mișcării societății nu poate avea loc cu ochii închiși“.     În ultimul deceniu de viață,  acad. N. N. Constantinescu a întreprins ample analize privind tranziția de la economia de comandă la economia de piață, publicând lucrările: „Dilemele tranziției la economia de piață“, „Reforma economică în folosul cui?“, „Reformă și redresare economică“, „Învățămintele tranziției economice în România“. Poziția sa critică față  de unele aspecte ale tranziției a fost exprimată într-o serie de scrisori adresate președintelui de atunci al României, guvernului, parlamentului, partidelor politice, făcând și o serie de propuneri. Acad. Iulian Văcărel a enumerat principalele aspecte dintre care am reținut: „Formele de proprietate nu se pot schimba în bine decât dacă se ține seama de criteriile de eficiență economică, eficiență socială și eficiență ecologică, precum și de concluziile revoluției manageriale ce s-a produs în lumea dezvoltată. La noi, privatizarea a devenit un scop în sine, în loc să constituie un mijloc de eficientizare a activității economice“.  Anii au trecut și  „la rezultatele slabe ale tranziției prost gestionate s-au adăugat altele și mai dezastruoase, determinate de criza economică și financiară mondială, care  au afundat economia României într-o recesiune mai severă decât în alte țări din lume“.
Vasta activitate științifică a acad. N. N. Constantinescu a cuprins și preocupări  privind  teoria economică, istoria economiei naționale și  istoria gândirii economice, de teoria ecosistemelor, metodologia cercetării economice, tranziția la economia de piață, reforma economică ș.a. Prof. Vasile Bozga a  făcut ample referiri la istoria economiei naționale ca „sursă ce alimentează generalizările de ordin teoretic, tot așa cum conceptele teoretice, odată descoperite și puse în evidență, devin instrument ce călăuzește și ordonează din interior cercetarea istorico-economică propriu-zisă, permițând decantarea a ceea ce constituie esențial sau comun de ceea ce reprezintă particularitate a dezvoltării într-o epocă sau alta“. Sub acest aspect, au fost evidențiate: crearea  disciplinei de istorie economică în învățământul economic superior; elaborarea a numeroase lucrări distincte sau ample capitole și studii de istorie economică; creator al cercurilor științifice studențești de istorie economică și manager al cercetării științifice de specialitate.  Cum a reușit să facă față numeroaselor solicitări de om de știință și profesor?  Pentru acad. N. N. Constantinescu, „legea economiei de timp  nu era un concept abstract, ci o regulă de conduită cotidiană. Se afla aproape permanent într-o stare de «laborator»… munca era pentru el suprema valoare, dar și o supremă satisfacție“.
Intitulată „Acad. N. N. Constantinescu  – un senior al istoriei economiei românești“, comunicarea prezentată de prof. univ. Maria Mureșan și lect. univ. Mariana Lupan s-a concentrat pe două lucrări de referință –  „Acumularea primitivă a capitalului în România“ și „Istoria economică a României“. Acumularea primitivă a capitalului este prezentată ca un proces complex a cărui cunoaștere constituie  „o necesitate de prim ordin pentru cunoașterea devenirii economiei românești“, iar „necunoașterea  ei poate deveni păguboasă pentru generațiile viitoare“. Elaborată în această perspectivă, lucrarea are și un caracter interdisciplinar, realitățile românești fiind studiate în contextul istoriei europene și universale, cu reliefarea interdependențelor și sublinierea forțelor care au acționat în direcția progresului, ca și cele care  au avut un rol de frenator. Esențializând, particularitățile acestui proces în țara noastră „sunt legate de apariția târzie a statului unitar român, iar dominațiile străine ori jocurile politice ale puterilor înconjurătoare au dăunat intereselor românești, atât pe termen scurt cât și pe termen lung“. Au mai contribuit nesiguranța politică, nesiguranța vieții și a averilor, care au făcut ca „imensele averi acumulate pe teritoriile românești să fie trecute peste granițe fără echivalent, adică au fost consumate și nu investite“.  Urmând îndeaproape acest proces, acad. N. N. Constantinescu observa că, deși Primul Război Mondial a adus pagube uriașe, „formarea statului unitar național român constituia o consfințire statală și a marii piețe naționale românești, deschizând totodată economiei noastre un drum comun favorabil de dezvoltare pe toate planurile“.
Acad. N.N. Constantinescu a fost ales  membru corespondent al Academiei Române în anul 1974 și titular în 1990, iar între 1990-1994 a fost secretar general al acestui for de știință și cultură. Acad. Radu Voinea l-a evocat pe cel omagiat „așa cum l-a cunoscut“, reliefând deosebitele sale calități intelectuale, cele de organizator al procesului de renaștere al Academiei Române și integritatea sa morală exemplară.  La acestea, dr. Ion Erhan a adăugat și contribuția la editarea cotidianului „Economistul“, amintind de cele trei cerințe la care trebuia să răspundă „cu sfințenie“: să nu publice materiale care lezează, în vreun fel, interesul național; să nu îngăduie, în nicio formă, atacul la persoană; să slujească afirmarea eleganței limbii române și formarea culturii economice.

Noi membri ai Academiei Române
În cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române din 30 martie au fost aleși, prin vot secret, noi membri ai Academiei Române:
Membri titulari
* Prof. univ. dr. Horia Colan – Secția de Științe Tehnice
* Prof. univ. Ioan-Aurel Pop – Secția de Științe Istorice și Arheologie
* Prof. univ. dr. Octavian Popescu – Secția de Științe Biologice
Membri corespondenți
* Dr. doc. Andrei Avram – Secția de Filologie și Literatură
*  Prof. univ. dr. Gheorghe Chivu – Secția de Filologie și Literatură
* Prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu – Secția de Științe Istorice și Arheologie
* Prof. univ. dr. Romeo Ștefan Belea – Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual
* Șerban Sturdza – Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual
* Prof. univ. dr. Ioan I. Bucur – Secția de Științe Geonomice
* Prof. univ. dr. Dan Dubină – Secția de Științe Tehnice
Membri de onoare
* Prof. univ. dr. Gheorghe Dolgu – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.