De curand, la Pitesti s-au desfasurat lucrarile celui de al V-lea Congres al matematicienilor romani, organizat de Sectia de Stiinte Matematice a Academiei Romane, Institutul de Matematica -Simion Stoilow- al Academiei Romane, Universitatile din Bucuresti si Pitesti.
Deschizand lucrarile Congresului, acad. Romulus Cristescu, presedintele Sectiei de Stiinte Matematice si al Comitetului de organizare, a vorbit de o adevarata traditie, inceputa in anul 1929, cand a fost primul Congres la Cluj, urmat de cel de la Turnu Severin (1932), Bucuresti (1945 si 1956), manifestari de prestigiu la care au participat mari nume ale matematicii romanesti si internationale. Dintre aceste ilustre nume ale istoriei matematicii au fost amintite, pentru congresul din 1932, Paul Montel, Vito Volterra, Arnaud Denjoy, Waclaw Sierpinski, iar pentru cel din 1956 Jacques Hadamard, Benjamino Segre, Einar Hille, Wilhelm Blaschke, Georges de Rahm, C. Kuratowski, A. H. Stone. Atunci, comitetul de organizare a fost prezidat de Simion Stoilow si din el faceau parte Miron Nicolescu, Gheorghe Vranceanu, Grigore Moisil, Gheorghe Mihoc, Tiberiu Popoviciu, Al. Ghika, Caius Iacob, Nicolae Teodorescu. Au trecut ani si acest congres a fost organizat cu intentia de a continua traditia congreselor matematicienilor romani. Lucrarile Congresului s-au desfasurat pe 15 sectiuni tematice, in care s-au prezentat peste 300 de comunicari.
In mesajul transmis de domnul Ion Iliescu, presedintele Romaniei, este exprimata satisfactia ca filonul creator al stiintei romanesti, in general – al scolii de matematica in special – este unitar si unit, este integrator si regenerabil. Performantele matematicienilor nostri de faima internationala sunt puse pe seama scolii romanesti – indiferent daca unele rezultate capata consacrare in tara, iar altele peste hotare… Marea noastra sansa este ca in urma Dvs. si alaturi de Dvs. cresc noi generatii de tineri matematicieni, care se afirma la fel de variat atat in spatiul stiintific intern, cat si in cel international… Ne preocupa sa mentinem mereu in vigoare aceasta resursa inepuizabila a creativitatii stiintifice, stimulata si promovata indeosebi de exemplul Dvs. si prin devotiunea Dvs. de dascali, intemeietori si continuatori de scoli stiintifice… Romania are nevoie de Dvs. si are nevoie, cum spunea Grigore Moisil, mai ales de capul Dvs., de mintea si ideile Dvs., de gandurile Dvs. conectate la aceasta realitate in continua transformare a Romaniei moderne.
Amintind de aceeasi valoroasa traditie, temei al reusitei actualei manifestari stiintifice, domnul Adrian Nastase, prim-ministrul Guvernului Romaniei, a reliefat ca, de aceasta data, congresul s-a desfasurat la tanara Universitate din Pitesti, ctitorita pe temelii solide de traditie culturala locala si ca este rezultatul insumarii eforturilor unor institutii de recunoscuta traditie, precum Academia Romana, Institutul de Matematica -Simion Stoilow- si Universitatea din Bucuresti… Exprimandu-si dorinta ca acest Congres sa fie unul de referinta pentru viitor, primul-ministru a tinut sa aminteasca vorbele -mare matematician al filosofiei-, cel care avea credinta ca -Dumnezeu geometrizeaza-, este vorba de Constantin Noica: El spunea: -In cultura de azi au ramas numai doua limbi din atatea idiomuri: greaca pentru trecut si matematicile pentru prezent si viitor.
Prezent la deschiderea lucrarilor, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a facut o generoasa incadrare a matematicii in aria valorilor culturii, definind-o ca o stiinta inefabila si asemuind-o cu poezia, o forma a geometriei spiritului, iar matematicienii trec usor de la algebra si geometrie la marea poezie. A fost amintit numele poetului Ion Barbu (alias Dan Barbilian), care cu acel -Joc secund- a creat o adevarata scoala in poezia romaneasca. Intr-o scrisoare din 1947, Ion Barbu scria ca matematicile il fericesc si-l ajuta sa ajunga la -cunoasterea mantuitoare-. Glosand pe aceasta idee, acad. Eugen Simion, marturisind ca nu-l crede pana la capat pe matematicianul-poet, a afirmat ca poezia este si ea o -cunoastere mantuitoare-, pentru a propune acceptarea acestei aliante intre doua stiinte inefabile, frumoase si misterioase ca un antrenament de ingeri.
Cuvinte de aleasa pretuire a scolii romanesti de matematica au fost exprimate, in sedinta inaugurala, si de E.S. Philippe Etienne, ambasadorul Frantei la Bucuresti.
Acad. Solomon Marcus a prezentat conferinta cu titlul Matematica in Romania in ultimii 60 de ani.
Cu certitudine, congresul a fost un adevarat succes si pentru domnul prof. univ. Gheorghe Barbu, rectorul Universitatii din Pitesti, el reprezinta cel mai mare congres organizat de noi impreuna cu Academia Romana si Universitatea din Bucuresti dupa modelul congreselor internationale. Colaborarea dintre organizatori a functionat perfect, in special cu Institutul de Matematica -Simion Stoilow-. Pur si simplu, am format o adevarata echipa cu Academia Romana. Asta a asigurat succesul organizatoric. Dl. acad. Eugen Simion l-a numit cel mai mare eveniment stiintific al anului. Eu as spune ca a fost unul dintre cele mai mari evenimente de dupa 1990. Au participat matematicieni din 20 tari ale lumii – USA, Franta, China, Japonia, Germania, Italia. Succesul stiintific a fost asigurat de matematicienii nostri, indeosebi de cei de la Institutul de matematica, centru de excelenta al Comunitatii Europene, care au tinut legatura cu specialisti de peste hotare, fie romani, fie straini. De aceea, cota de interes a congresului a fost foarte ridicata.
De ce congresul s-a desfasurat la Pitesti si nu in alte centre de traditie, sa spunem?
Au fost, in timp, niste examene, sa zicem. Am organizat, impreuna cu Academia Romana, cursuri de vara de cate doua saptamani, de matematica si de biologie, si am acumulat o experienta. Acum a fost examenul cel mare. Este un oras mai linistit, oamenii au receptat altfel acest eveniment. Au fost oameni din Pitesti si din alte orase din tara care au tinut sa asiste la conferinte. Au venit si studenti si chiar elevi olimpici. De aceea s-a emis ipoteza organizarii unui alt congres. Domnul acad. Marius Iosifescu, vicepresedinte al Academiei Romane, a propus ca data a viitorului Congres anul 2008, dupa integrarea Romaniei in UE. Ar fi inca un bun prilej pentru recunoasterea prestigiului scolii romanesti de matematica. De altfel, am primit numeroase mesaje pe Internet din partea unor participanti, care apreciaza reusita congresului.
Quod erat demonstrandum.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
