Deficitul bugetar american pentru 2003 este previzionat a atinge o cifra-record pentru ultimii mai bine de 10 ani. Potrivit estimarilor facute cunoscute de Casa Alba, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul a 455 miliarde de dolari, cauza majora a acestui nivel fiind in principal operatiunile militare din Irak si Afganistan. Numai in acest an, costul operatiunilor militare din Irak se ridica la 47 miliarde de dolari, pentru anul viitor anticipandu-se cheltuieli de aproximativ 20 de miliarde. Saptamana trecuta, intr-o rezolutie a Senatului care lansa ideea implicarii ONU in Irak, se preciza faptul ca este posibil ca veniturile obtinute din exploatarea petrolului irakian ar putea sa nu compenseze cheltuielile de razboi si de dupa razboi.
Cifrele anuntate confirma panta descendenta pe care a intrat economia americana dupa iesirea din epoca Bill Clinton, dupa ce anul trecut statisticienii au anuntat un nivel al deficitului bugetar de 159 miliarde de dolari. Anterior anului 2002, precedentul deficit bugetar fusese inregistrat in 1997, adica la inceputul celui de-al doilea mandat Clinton, renumit prin excedentele bugetare inregistrate in perioada respectiva. Recordul in materie de deficit fusese atins in 1992, cand diferenta intre veniturile la buget si cheltuieli fusese de 290 miliarde de dolari.
Statistica seaca infirma practic previziunile anterioare mai optimiste care indicau pentru 2003 un deficit in jurul a 300 de miliarde, dar amintesc inca o data de peisajul economico-financiar problematic caruia trebuie sa-i faca fata administratia Bush, peisaj pe care razboiul din Irak nu face decat sa il accentueze. Vestea cea mai proasta pare a fi insa ca nici in 2004 lucrurile nu vor sta mai bine, ci, dimpotriva, pentru anul urmator deficitul fiind calculat la 475 de miliarde.
Previziuni optimiste
In aceste conditii, masurile pe care le incearca economistii urmaresc mentinerea joasa a ratei dobanzilor, care stimuleaza investitiile si creeaza premisele cresterii economice, care poate asigura cresterea incasarilor bugetare si, pe cale de consecinta, reducerea deficitului bugetar. Prezent in fata membrilor Senatului pentru prezentarea raportului bianual, seful Rezervei Federale Americane, Alan Greenspan, a incercat sa dea un suflu de optimism pentru americanii tot mai sceptici la adresa administratiei.
El a explicat ca pentru un an si jumatate de acum inainte este obligatoriu ca economia sa creasca, inclusiv cu ajutorul pe care trebuie sa il acorde si rezerva federala. Acesta consta in pastrarea scazuta a nivelului dobanzilor, politica pentru care Greenspan a dat asigurari ca a mentinut -atat cat este nevoie pentru a obtine rezultate economice satisfacatoare-. El s-a declarat de acord chiar si cu o noua reducere a dobanzilor, pentru a garanta succesul dorit. El s-a anticipat ca, in conditiile in care in ultima perioada s-au inregistrat cresteri la vanzarile cu amanuntul, precum si la nivelul productiei industriale, cresterea economica in 2004 va fi de 4%, fata de doar 3% anul acesta, potrivit calculelor dupa primele sase luni.
Dupa interventia lui Greenspan, economistii apreciaza ca acesta asteapta probe clare ca economia incepe sa isi revina, dupa care este de asteptat o reducere a facilitatilor, atentia marita fiind acordata ratei dobanzilor.
Declaratiile optimiste ale sefului rezervei federale s-au simtit si de aceasta data pe piata de capital. Dolarul american a atins cea mai ridicata cota din ultimele doua luni fata de euro, francul elvetian sau lira sterlina.
