Acasă Cultură Sensul înnoitor al tradiției

Sensul înnoitor al tradiției

DISTRIBUIȚI

Convorbire cu dr. Mihai Stoian, directorul Institutului de Virusologie „Ștefan S. Nicolau“ al Academiei Române

Înființat la 12 decembrie 1949, ca  Institut de Inframicrobiologie, actualul Institut de Virusologie poartă numele fondatorului său  acad. Ștefan S. Nicolau. A urmat  la conducere acad. Nicolae Cajal, apoi prof. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române consolidând prestigiul acestei școli științifice, mai puțin cunoscute publicului larg. Pentru aceea,vă rog să începem cu primii ani, ai ctitoririi, cu acad. Ștefan S. Nicolau.

Acad. Ștefan S. Nicolau a fost director până în anul 1967, când funcția a fost preluată de acad. Nicolae Cajal.  Scopul înființării Institutului a fost  dezvoltarea direcțiilor de cercetare pe care omul de știință Ștefan S. Nicolau le-a inițiat la prima catedră din lume consacrată exclusiv studiului inframicrobilor. Dintre acestea amintesc studiile de referință în domeniul virusologiei umane, începând chiar cu acelea privind conceptul de infravirus ca formă autonomă a acizilor nucleici virali, care după integrarea în genomul celulei gazdă contribuie la apariția unor maladii. La acestea se adaugă studiile despre plurietiologia hepatitelor virale, etiologia virală a unor boli cardiovasculare sau despre rolul unor inframicrobi în apariția unor maladii congenitale, sau potențialul oncogen al acizilor nucleici virali.
 
A urmat acad. Nicolae Cajal care a dus mai departe aceste cercetări dând tradiției puterea regeneratoare a asimilării și creării  noului. Când spun tradiție mă gândesc la cercetarea științifică și, deopotrivă, al mediul intelectual și moral de natură să stimuleze și s-o domenii de vârf. Activitatea Insti­tutului Dvs. atestă un adevăr uneori ignorat – valoarea tradiției este dată de capacitatea de înnoire.

Acad. Nicolae Cajal a condus Institutul din 1967 până în 2004, când s-a stins din viață. Mă voi referi numai la cercetările științifice și am să amintesc doar contribuțiile de referință privind infecțiile persistente cum sunt herpesul, papiloma­virusurile sau rujeola; genetica virusurilor poliomielitice, relațiile dintre virus și cancer, oncoliza virală și relațiile cu infecțiile virale în patologia sarcinii ș.a. Din 1992-2005, în conducerea Institutului  fost prof. univ. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române și, se știe mai puțin, expert al Comisiei Europene în domeniul vaccinurilor virale. A elaborat numeroase studii privind infecția HIV/SIDA, virozele emergente, amelio­rarea diagnosticului virusologic, terapia antivirală și antitumorală, relații dintre virus și diferite forme de cancer sau afecțiuni neurovegetative. În timpul directoratului său Institutul, prin progra­mele propuse,  a obținut finanțări naționale și internaționale.

Tot în spiritul tradiției, să spunem că ați fost student al academicienilor Ștefan. S. Nicolau și Nicolae Cajal și că lucrați în Institut aproape din vremea studenției. Sunteți format la școala științifică de la Institut pe care, din 2005, îl conduceți. Sunteți cunoscut prin  contribuțiile originale aduse  în direcția îmbogățirii și înnoirii cercetărilor în domeniu virusologiei. Am înțeles că multe dintre acestea vizează virusurile cu potențial de dezvoltare a unor forme de cancer.

Într-adevăr, m-au preocupat meca­nismele patogene în care sunt implicate unele dintre virusurile oncogene ca și în alte domenii conexe cum ar fi: transformarea celulară indusă viral sau relațiile dintre infecțiile virale persistente și apariția cancerului, imunoterapia cance­rului. Am făcut cercetări și în domeniul oncolizei virale, prioritate de prestigiu ce poartă semnătura a doi savanți români – Levaditi și Nicolau.

Concret, cum sunt relațiile dintre ceea ce numiți infecții virale persistente și apariția cancerului?

O infecție cronică datorată persistenței unui virus, cum e infecția cu papiloma­virusuri poate conduce la apariția cance­rului genital, în special la femei.

Ce este oncoliza?

Distrugerea unor celule canceroase cu ajutorul unor virusuri.

Care sunt  direcțiile actuale de cercetare din Institut?

Mai întâi, trebuie spus că în Institutul nostru se desfășoară atât cercetarea fundamentală cât și aplicativă, care acoperă domenii de mare actualitate cum sunt: diagnosticul molecular, inginerie genetică virală, terapie antivirală cu aplicații în patologia virală – infecțiile cu HIV, HPV, virusurile hepatice B și C, viroze emer­gente. În acest scop, suntem preocupați de definirea unor programe mulidisciplinare în scopul dezvoltării unor programe multilaterale cu institute similare din țară și din străinătate, centre universitare și numeroase unități medicale din țară pentru constituirea unor poli de excelență europeni în domenii cheie. Dăm, de asemenea, o mare importanță continuării relațiilor de cooperare trans-naționale stabilite în anii precedenți și amintesc Organizația Mondială a Sănătății, Ludwig Institute for Cancer Reseaech Brusselels Branch, Christian de Duve Institute, Universitatea Catolică din Louvin, Bruxelles (Belgia), Universitatea din Bonn și Institutul Central de Sănătate Mintală din Germania.

Care este conținutul  al acestor relații?

Se urmărește transferul de informație și tehnologie în domenii cum ar fi monito­rizarea virală și imunologia post-transplant, semnalizarea intracelulară în unele tipuri de neoplasme, genetică moleculară aplicată unor maladii hematologice sau psihiatrice, terapie celulară regenerativă. Prin toate ne încadrăm în direcțiile cheie stabilite de Comunitatea Europeană în cadrul Programului Cadru 7.  Aș vrea să mai adaug faptul că Institutul nostru participă la Programul Organizației Mondiale a Sănătății de evaluare a calității pentru determinarea virusului gripal A și B prin metode moleculare și la elaborarea documentului strategic al Fundației Europene de Științe – Perspective în interacțiunea dintre mediu și gene în bolile cronice. Programul are în vedere să pună la dispoziția comunității științifice europene opinii care să permită analize și planuri de dezvoltare științifică pe termen lung. Institutul este implicat și în două cooperări internaționale cu SUA. Enumerarea ar putea continua. Rezultatele cercetărilor noastre sunt publicate în prestigioase reviste de specialitate din țară și străinătate în cărți sau capitole din cărți apărute în țară și dincolo de hotarele ei.  De 40 de ani edităm revista „Studii și Cercetări de Virusologie“.

Fiindcă am ajuns aici, ce studii privesc situația din țara noastră?

Continuăm studiile privind prevalența infecțiilor cu virusurile emergente – HIV și hepatitice – în general la nivelul populației și în special la cele cu risc înalt.

Adică?

Se realizează analize clinico-epide­miologice și virusologice la populațiile vulnerabile pentru achiziția infecțiilor parentale cum ar fi consumatorii de droguri injectabile și pacienții care sunt infectați cu HIV și virusul hepatitei C. S-a constatat că infecția HIV accelerează progresia hepatitei C, fapt ce duce la creșterea morbidității și mortalității prin boli hepatice terminale la pacienții coinfectați față cei care sunt infectați fie numai cu HIV, fie numai cu virusul hepatitei C.
 
Care dintre virusuri sunt cele mai periculoase la ora actuală?

Cele  îndeobște sunt cunoscute – HIV, virusurile hepatitice B și C, papiloma­virusurile.
 
Cum devine un tânăr absolvent  specialist în virusologie?

După examenul de rezidențiat, un absolvent poate opta pentru specialitatea medicină de laborator, de unde se pot îndrepta spre virusologie, dacă are înclinații și este atras de această disciplină științifică. De altfel, interesul și înclinația spre acest domeniu  se pot manifesta încă de la alegerea temei pentru lucrarea de licență.
 
Ca mai toate științele, virusologia cunoaște un ritm de dezvoltare alert și competența în acest domeniu înseamnă o pregătire continuă. Desigur, mai întâi personală, da nu numai. Cum se asigură o pregătire „la zi“?

În primul rând acum există posibilități excelente de documentare. Apoi, colegii noștri, mai ales cei tineri, participă la cursuri de specializare în țară și în străinătate, pot participa la concursuri pentru burse FEBS, stagii de durată medie în laboratoare cu largă recunoaștere pe plan internațional.

Tot de tradiție ține și grija pentru viitorii specialiști. În Institut sunt mulți tineri?

Ne-a preocupat permanent asigurarea schimbului de generații. Din cei 34 de cercetători, 50% sunt tineri. Suntem interesați, ca și înaintașii noștri, de formarea și promovarea celor care mâine ne vor duce mai departe cercetările.

Colaborare cu ­Academia Română

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.