Home Cultură Surasul misterios al lui Shakespeare

Surasul misterios al lui Shakespeare

DISTRIBUIŢI


Opera lui Shakespeare este asemenea unui caleidoscop. Atrage si surprinde, se reinventeaza si da culoare, indeamna la cautare. Tributar acestor caracteristici, Festivalul International Shakespeare de la Craiova incearca sa se apropie de ele. Principalul sau atribut este varietatea. Restul, aduc spectacolele invitate.


Teatrul Du Sygne din Tokio, institutie special creata pentru facilitarea schimburilor culturale nipono-europene, spune o foarte frumoasa Poveste de iarna. Folosind papusi origami, un copil aduce un univers fantastic cu regi si pastori, printi si sarlatani, care se lasa condusi de dragoste. Impletind elemente ale scolii traditionale japoneze de teatru (reactii retinute, replica la public, instrumentisti pe scena) cu preluari din metoda rusa, actorii japonezi socheaza la inceput publicul, il tempereaza si invaluie apoi, ca pana la final sa-l cucereasca definitiv. Probabil asa a procedat si regizorul William Galinski cu trupa teatrului care l-a urmat in cele din urma pe acest drum deloc sigur, avand ca sprijin muzica si cateva artificii de scenografie, simplista de altfel.

Hamlet, Richard III, Furtuna… -vorbe, vorbe, vorbe- ar spune insusi Shakespeare. 1.258.437 de cuvinte mai exact. Atat cuprind operele sale complete. Cativa autori – Jess Borgeson, Adam Long si Daniel Singer – s-au gandit ca sunt prea multe si au creat o varianta prescurtata, din numai 32.044. Operele complete ale lui WLM SXPR este un text care l-a atras pe regizorul Petre Bokor atat de tare, incat l-a montat la Teatrul -Nottara- din Bucuresti, dar si la Nationalul craiovean. In Festival a fost prezentat spectacolul teatrului-gazda, o propunere mai putin reusita, insa comica si sustinuta intr-un ritm alert. Poate bucuria jocului ii face pe actori sa exagereze anumite efecte, pierzand treptat din suavitatea piesei si alunecand periculos catre vulgarizare.

Nu putea lipsi de la Craiova cel mai important spectacol dupa Shakespeare realizat in tara in ultimii ani: Hamlet, in regia -mesterului- Vlad Mugur la Teatrul National Cluj. Testament viu, el arata cum o societate se descompune patrunsa de viciu si capata speranta unui nou inceput ce se bazeaza numai pe curatenia unui copil si pe lectia pe care urmeaza sa o povesteasca singurul supravietuitor al intamplarilor, Horatio. Martor exigent al perioadei de tranzitie inceputa dupa *90 si fara a da semne ca se apropie de final, regizorul surprinde cu umor cinic toate relele ce opresc continuarea -constructiei- si fixeaza spatiul pe santier. Acest loc este insa vital pentru artisti, pentru teatru. Da izolarea in care actorii pot ridica scene fictive pornind de la cateva foi, antamand apoi in vartejul jocului lor toate energiile necesare pentru ridicarea unui edificiu. Acesta este primit ca un vremelnic, dar de ramas bun de la maestru catre ceea ce a iubit mai mult: scena. O lectie pe care au stiut sa o aprecieze cel mai bine actorii pe care i-a unit aceasta munca si care vor sa pastreze spectacolul asa cum a fost el gandit. Dar pentru ca teatrul este cea mai perisabila dintre arte, lor li s-au adaugat mestesugarii scrisului. Acum, la Craiova, s-a lansat o serie de lucrari dedicate lui Hamlet si celui care l-a adus in acest mod aproape de noi intr-un alt fel.

Grigore Zanc, in volumul Hamlet – intre vocatie si datorie morala, compune un studiu despre acest personaj care -poarta povara omului de reflectie, obligat sa joace rolul omului de actiune-, dar, asa cum sugereaza Doina Modola, si un eseu despre perioada de tranzitie si om ca personalitate care isi revendica dreptul de a se implini. Veronica Lazar, cea care a fost asistenta lui Vlad Mugur, a reusit sa publice caietul de regie al ultimului sau spectacol. Prezentarea lui si a CD-urilor, realizat de Costin Manoliu si Florica Ichim la Societatea Romana de Radiodifuziune, au creat momente de mare emotie cauzata de dragi aduceri aminte. Inregistrarea cuprinde interviuri cu Vlad Mugur, Victor Rebengiuc, Olga Tudorache, actori care i-au fost aproape si au pus umarul la construirea multor mari spectacole intrate deja in istoria teatrului, spectacole ce poarta marca Vlad Mugur. Vocile lor evoca perioada de glorie a Teatrului National din Craiova, cand aici se ivise un adevarat laborator de creatie.

Ca un fel de datorie pentru cel care a fost profesorul Ion Zamfirescu, dar mai ales din datoria fata de tanara generatie care are in continuare nevoie de scrierile sale, s-au reeditat acum la Editura Aius doua dintre cartile sale de istorie teatrala universala. Personalitate renascentista, profesorul Zamfirescu si-a condus mereu cititorii in atmosfera perioadei descrise, tratand actul de creatie intai din punct de vedere sociologic. -Retorica marelui dascal incita gandul nostru asupra limbii romane-, spune Ion Tobosaru cu carisma. Editura -Scrisul romanesc- isi deschide colectia -Thalia- cu volumul de piese Europa al lui D.R. Popescu, autor intors la Craiova cu acest prilej.

Revenind la spectacolul de teatru, intram in universul iubirii, cu Romeo si Julieta. Teatrul Aaron din Germania si regizoarea Michaela Marinesc aduc o adaptare dupa aceasta piesa in Draw No Lines. In muzica de jazz si pasi de dans, Romeo si Julieta isi arunca replici sacadat si in cele din urma plictisitor. Spectacolul lui Laszlo Bocsardi de la Teatrul -Tamasi Aron- din Sfantu Gheorghe vorbeste despre artisti, singurii care protejeaza dragostea intr-o lume murdarita cu toate viciile. Personajele devin burlesti si hade chiar daca se misca intr-un decor de o frumusete induiosatoare. Pe alocuri inegal, acest spectacol face din text pretextul unui recital regizoral induiosator prin incrancenare zbuciumata. Festivalul International continua la Craiova pana luni, 6 octombrie. Vor fi fost prezente trupe din Rusia, Republica Moldova, Lituania, Japonia, Germania, Slovenia si Romania. Fiecare a contribuit cu putin la reusita acestui mare festival, singurul de acest fel din Romania. Shakespeare a fost primit aici cu drag, ca de fiecare data, si invitat sa arate inca o fateta a pieselor sale. O componenta pe care a ascuns-o pana acum in dosul unui zambet. De ce surade Shakespeare? e titlul unui volum de Dan Vasiliu, lansat aici la o editie trecuta. Raspunsul il cauta in continuare toti cei care se lasa cuceriti de acest chip. Iar Shakespeare surade in continuare.

Mirela Nastasache

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.