Acasă Dezvăluiri Directoarea Doina Tănase din Ministerul Sănătății lovește din nou

Directoarea Doina Tănase din Ministerul Sănătății lovește din nou

DISTRIBUIȚI

Doina Tănase este șefa Direcției Management și Structuri Unități Sanitare din Ministerul Sănătății. Economist de profesie, directoarea s-a remarcat prin emiterea unor adrese în care își exprimă propriile păreri juridice, adăugând prevederilor legale în vigoare. Spre exemplu, în luna mai 2015, Spitalul Județean de Urgență Slobozia nu reușea să asigure medici pentru gărzi la secția de pediatrie și pentru că OMS 870/2004 permite derogări privind organizarea gărzilor, conducerea spitalului a obținut acordul de la CNAS să permită unor medici de familie cu experiență în domeniu să efectueze gărzile, solicitând derogare conform ordinului de la MS.  Doina Tănase răspunde în scris solicitării Spitalului prin adresa 22496/06,05,2015 că trebuie luat și acordul Colegiului Medicilor Ialomița. Colegiul se întrunește de urgență dar constată că solicitarea directorului Tănase excede atribuțiilor legale ale Colegiului care nu are competeneță de a-și exprima acordul sau dezacordul pe acest subiect. Spitalul trimite din nou cerere la Doina Tănase care răspunde prin adresa 31397/15,15,2015 că, „în acest caz, răspunderea revine autorităților administrației publice locale” deși atributul este exclusiv al MS să aprobe derogarea conform OMS 870/2004. Ca să se rezolve problema a fost nevoie ca Spitalul să apeleze la deputatul PSD Marian Neacșu care a adresat o interpelare parlamentară pe acest subiect ministrului Nicolae Bănicioiu.

Acum economista și-a dat din nou cu părerea de juristă. În 22.10.2015, Doina Tănase emite adresa 61553 în urma căreia, toți medicii cercetători nu mai sunt lăsați să trateze bolnavii în spitalele în care lucrează după cum am relatat AICI. Tănase începe adresa cu prevederile art 165 aliniat (1) din Legea Sănătății: „În spital se pot desfăşura şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi activităţi de cercetare ştiinţifică medicală. Aceste activităţi se desfăşoară sub îndrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Activităţile de învăţământ şi cercetare vor fi astfel organizate încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.” Exact până aici. După acest paragraf introductiv, Tănase îmbină propria interpretare cu fragmente de legislație și semnează: „medicii care ocupă funcţii de cercetare fac parte din structurile de cercetare, aceştia nu ocupă funcţii de medici pe specialităţi în secţii/compartimente cu paturi sau în cabinetele de specialitate din ambulatoriul integrat şi, ca urmare, nu desfăşoară activitate medicală la nivelul acestor structuri. Medicii încadraţi pe funcţii de cercetare au dreptul, dar nu obligaţia, de a efectua gărzi plătite, în afara programului de la norma de bază, în specialitatea în care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii. Acordarea de servicii medicale în domeniul cercetării științifice se referă la serviciile medicale acordate pentru studiul de caz, fără ca medicii care ocupă o funcție de cercetare să poată avea paturi pe care să interneze pacienți, fără a putea contracta servicii medicale aferente asistenței medicale la paturi și fără a putea elibera documente medicale pentru pacienți”.
Serios? Păi înseamnă că vreme de peste 10 ani spitalele au încălcat ce scrie directoarea aceasta? Evident că nu! Ceea ce crede doamna Tănase că a înțeles din legislație nu poate adăuga prevederilor legale.
 
Apoi, economista de la Minister invocă OMS 870/2004 care aprobă Regulamentul privind timpul de muncă și care prevede la art. 20 că „(5) Medicii şi farmaciştii pot desfăşura activitate integrată prin cumul de funcţii în spitale, institute şi centre medicale clinice, centre de diagnostic şi tratament, laboratoare şi cabinete medicale, farmacii publice sau de spital, direcţii de sănătate publică, unităţi de cercetare ştiinţifică medicală sau farmaceutică, unităţi de producţie de medicamente, agreate de instituţiile de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic uman” și prevederile art .35 din Codul Muncii: „(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.”, concluzionând: „drept urmare, posturile vacante aferente funcțiilor de specialitate medico-sanitară care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate și prin cumul de funcții de către persoane din aceeași unitate în condițiile în care programul funcției cumulate nu se suprapune celui corespunzător funcției de bază.”
Specialiștii în drept consultați de noi ne-au explicat că nu există nicio prevedere legală care să interzică suprapunerea timpilor de lucru la cumulul de funcții, mai ales că Legea 53/2003 (Codul Muncii) permite cumulul de funcții la același angajator și totodată prevede și timp maxim de lucru săptămânal de 48 de ore, în acord cu Directiva Europeană 2003/88/CE precum și 24 de ore libere după o zi în care ai lucrat 12 ore. Dacă ideea Doinei Tănase ar fi respectată, înseamnă că pentru fiecare contract de muncă în parte, exploatarea salariatului s-ar face nu numai peste limitele legale, ci și peste limitele umane de rezistență. Art. 130 din Codul Muncii explicitează că “norma de muncă se exprimă, în funcție de caracteristicile procesului de producție sau de alte activități ce se normează, sub formă de norme de timp, norme de producție, norme de personal, sferă de atribuții sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activități“ adică timpul nu este singura unitate de măsură a normei de muncă, legiuitorul fiind conștient că un salariat își poate îndeplini mai repede atribuțiile de serviciu decât altul fără ca aceasta să îi afecteze sănătatea sau randamentul în muncă. Asta și pentru că nu mai suntem pe vremea lui Ceaușescu când trebuia să fim toți la fel.

1 COMENTARIU

  1. Și in 2019, la fel
    Ea face regulile la avizări, aprobări de pățiți, de multe. Important sa păstreze banii la buget nu sa- i dea mai departe
    O directoare ținuta in brațe de peste 25 ani
    Incompetenta are brațe lungi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.