DNA a oprit odiseea infracțională de peste 20 de ani a lui Elan Schwartzenberg

Emilian Schwartzenberg zis Elan, zis Mimi, este urmăritul internațional care se ascunde în Israel și care a dominat piața afacerilor controversate din România vreme de peste zece ani. Epopeea Elan, întreruptă de DNA cu obținerea unui mandat de arestare în lipsă, începe la finele anilor 90 când în România afaceriștii prinseseră bine gustul combinațiilor cu statul. Curentul vă prezintă istoria neromanțată a afacerilor controversate în care Elan Schwartzenberg a fost implicat.

Pepiniera de „talente”

Necunoscut publicului la începutul anilor 2000, Elan era implicat in multe afaceri necurate dar scăpa de fiecare dată de bratul legii, fiind ajutat de relatiile de prietenie pe care le-a cultivat cu personaje importante din sfere înalte.
La un moment dat, Elan a fost vicepresedinte al Asociatiei pentru Promovarea Tinerilor (APT), organizatie neguvernamentala ai caror fondatori au fost figuri proeminente ale PSD: Remus Truica (ex-director de cabinet al lui Adrian Nastase), Ion Bazac (ex-secretar de stat la Mediu), Victor Ponta, Serban Roibu (fiul senatorului PSD Aristide Roibu – trezorier PSD), Simona Culcea (consilier PSD).

DAC Air – o afacere prescrisă

Pe ultima suta de metri a guvernarii PSD, mai precis in 25.11.2004, dupa un scenariu financiar diabolic, fara a astepta demersurile in justitie initiate de BCR, AVAS a platit in contul DACAir suma 15,6 mil. de dolari reprezentand partea de capital social nevarsata de Bancorex. Firma era a fraților George și Constantin Păunescu dar aceștia aveau o serie lungă de datorii. Scăparea a venit de la Elan, pe atunci necunoscut publicului, care a cumpărat prin World Capital NY Corporation 88% din Dac Air. Noul acționar al Dac Air execută silit BCR și distribuie banii rezultați către mai multe firme ale acelorași frați Păunescu.
La acel moment Elan era un simplu pion pe piața afaceriștilor controversați. Nu avea pondere să stea la masa bogaților, dar istoria urma să se schimbe.

Elan s-a autodenunțat

În afacerea DAC Air, Elan s-a autodenunțat într-o înregistrare prezentată în 2004 de ziarul Curentul. Cu toate acestea afacerea a mers mai departe, iar autoritățile nu s-au implicat.
„GCP-ul e briliant! Am o combinatie la care lucrez din greu, care nu-i simpla: faimoasa combinatie numita BCR. Faptul ca eu reprezint o firma americana care a cumparat drepturile DAC Air-ului si ca cerem 14 milioane (n.r. – de dolari) aportul la capitalul social, plus sase dobanda – care sunt castigate in instanta – deci sunt 20… si daune, conform unei companii canadiene internationale acreditate pe daune din astea, 177 de milioane.” spunea Elan în înregistrarea prezentată de Curentul.
„Eu cred, impreuna cu astia, ca astea 20 se vor lua sigur. Si pe cele 170 pe care nu vrea nimeni sa le ia si nu cred, o sa se faca un settlement (n.r. – intelegere): <Ba, luati 20, 30 si faceti settlementul!>. Deci un total de 50. Si in care (n.r. – afacerea) eu am ajuns chemat la o masa. Intr-o zi am fost sunat si intrebat daca pot, pe data de, sa fiu la locul de… Peste trei zile, la o masa, cativa oameni, putini. GCP si inca varf de aicea, crema, muc, sfarc… In care (n.r. – intalnirea) s-a spus: <Domle*, noi am ajuns la concluzia ca tu poti iesi in fata cu povestea asta, ca n-ai avut pete pana acum, esti credibil>… Alea, alea… Si ca <in momentul in care o sa ai banii n-o sa ne dai teapa. Pentru ca o sa fie un Delta, nu se stie cat… 20 de milioane>. Ei au apelat la mine: unu, din cauza de credibilitatea mea si pentru ca eu cred ca lor (n.r. – ?) le era frica ca da GCP teapa.” explica afaceristul. Pe larg în articolul JAF la BCR.

Filiera Mazăre

Relația dintre Mazăre și Emilian Schwartzenberg au fost de notorietate. Cei doi au dezvoltat o prietenie vizibilă în spațiul public și în spatele căreia mai multă lume bănuia că există relații de afaceri. Misterul a fost dezvăluit de procurori în momentul în care l-au acuzat pe Mazăre că a luat o mită de la omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern.
În acceastă afacere, Elan a fost intermediarul dintre israelian și primarul din Constanța. În fața judecătorilor, Radu Mazăre a declarat că în contul său personal din Israel, Elan a depus aproximativ un milion de euro. Fostul edil din Constanța a încercat să le explice judecătorilor că, deși era titularul contului, banii erau în realitate ai lui Elan. Procurorii DNA au demonstrat că o parte din sume proveneau de la Avraham Morgenstern care astfel îi plătea lui Mazăre o șpagă pentru a primi un contract în Constanța.
DNA susține că afaceristul Avraham Morgenstern ar fi transferat, prin intermediul unei companii offshore, o sumă de peste 280.000 de euro în contul firmei Melici Management Inc din Insulele Virgine Britanice. Mai departe, banii ar fi ajuns la Radu Mazăre și la fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre.
Mazăre și Schwartzenberg se cunosc de la revoluție când primul aproviziona cu marfă consignația celui de-al doilea din Iași. După ce Radu Mazăre a ajuns primar, firma lui Elan a umplut COnstanța cu panouri publicitare.

Afaceri cu publicitate

Alte controverse neanchetate despre Elan sunt reprezentate de afaerile lui cu publicitate stradală. La un moment dat, grație relațiilor cu diferiți primari, firma lui Emilian Schwartzenberg controla 17% din piața de publicitate din România.
Acela a fost momentul în care afacerea a fost vândută magnatului Rupert Murdoch cu 19 milioane de dolari. Acționarii minoritari ai firmei au protestat vehement pentru că după vânzare nu au primit dividende.

Dispariția lui Marta

Cel mai controversat caz legat de Emilian este cel al dispariției fostului consilier al șefului ANAF. Codruț Marta făcea parte dintre apropiații lui Elan și a dispărut în mod misterios în momentul în care era pus sub acuzare pentru sprijinirea unui grup infracțional al cărui principal beneficiar era chiar Elan.
Afaceristul israelian a fost ultima persoană care l-a văzut pe Codruț Marta în viață. Mai mult, procurorii au descoperit în casa lui Elan Schwartzenberg de la Snagov un pahar cu amprentele lui Codruț Marta în care fusese pus un somnifer puternic.
În hotărârea de condamnare a „regelui motorinei”, Radu Nemeș, judecătorii arată că Schwartzenberg care controla postul de televiziune Realitatea TV, „clama împrejurarea că relaţiile pe care le avea în mediul politic, cu membrii tuturor partidelor de pe eşichierul politic, îi permiteau să manipuleze procesul de numire a conducerii ANAF“. „Modul conspirat în care s-au desfăşurat aceste întâlniri, limbajul codificat folosit şi metodele utilizate pentru a evita o eventuala interceptare a discuţiilor ambientale denotă că toţi participanţii la aceste consfătuiri aveau reprezentarea caracterului infracţional al activităţii desfăşurate de Radu Nemeş împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional“, arată judecătorul. Pe mai multe pagini din motivarea sentinţei, magistratul a prezentat pe larg zeci de interceptări, filaje şi schimburi de sms-uri între cei implicaţi. De exemplu, pe 10 februarie 2012, Marta l-a contactat pe Nemeş, să vadă dacă sunt „noutăţi ceva”, acesta din urmă răspunzându-i că nu, deocamdată, şi că „dăm înainte, uşurel, aşa”, după care cei doi au stabilit să se întâlnească „luni (13 februarie 2012) …tot aşa, seara, tot aşa, pe la ăla, pe acolo”. Potrivit judecătorului, Nemeş şi Marta au discutat codificat şi despre un transfer bancar, de 1,1 milioane de euro, de la offshore-ul controlat de „Regele Motorinei”, Corrallys Investments Limited din Emiratele Arabe Unite, către compania Melici Management Inc, controlată de Schwartzenberg. Astfel, Nemeş a spus că trebuie să fie „opt în total”, iar Marta a spus că a primit „numai vreo patru, în total 1,1”. Documentele bancare au confirmat traseul banilor.

Acum, după ce a plătit fără efect lobby în SUA contra României, Schwartzenberg atacă DNA în presa românească