Acasă Economia de Dreapta Politica la feminin, dar femeia rar la Putere

Politica la feminin, dar femeia rar la Putere

DISTRIBUIȚI

Româncele sunt admirate pentru performanțele sportive, frumusețe, ospitalitate, mâncarea bună, responsabile antreprenoare, bune administratoare de firme private și… cam atât. Cea mai mare companie privata din Romania este condusă de doamna Mariana Gheorghe. Când vine vorba de femei în viața politică, preferăm să le trimitem la cratiță sau la gura sobei, pentru a-și crește copii. Un bărbat nu este niciodată întrebat cum poate să fie și președinte și tată a trei copii, dar este primul lucru la care ne gândim când vedem o femeie în politică.
Nimeni nu ne spune astăzi că, până la venirea comunismului, româncele se aflau în prima linie a luptei pentru obținerea de drepturi egale cu bărbații. În 1929, româncele au reușit să obțină recunoașterea drepturilor electorale la nivel local și unele chiar au fost alese în consiliile locale. A urmat apoi o pauză de o jumătate de secol și până astăzi, echilibrul nu a fost atins: femeile sunt grav subreprezentate în politica românească.
Ponderea femeilor în Parlament a urcat de la 3,5% la jumătatea anilor ’90 la 7,3% în 1998 și la 9,65% în prezent. Deși din două persoane pe care le întâlnim pe stradă, una este femeie, în Parlamentul României abia de găsim o femeie printre zece parlamentari. Însă și în cazul lor, față de partenerii bărbați, ne interesează mai puțin ce spun femeile și mai degrabă culoarea părului, firma de la care își achiziționează poșetele, îmbrăcămintea sau pantofii. Sau înălțimea tocurilor. Ezităm să le oferim femeilor funcțiile de încredere în stat, dar le încredințăm soarta copiilor noștri și viitorul societății, sănătatea noastra și educația generatiilor tinere.
Comparativ cu o medie de 20% femei în parla­mentele lumii, România se află printre codașii clasamentului. În UE devansăm doar Ungaria și Malta ca pondere a femeilor în Parlamen. În lume ne aflăm pe locul 104 din 140, în urma unor țări precum Zambia, Turkmenistan, Bangladesh, Irak sau Afghanistan.
În schimb, ne situăm peste medie doar în cazul ponderii femeilor în Parlamentul European, cu 36,4% eurodeputate față de media europeană de 35,2%.

Un studiu al firmei de consultanță Caliper din anul 2005 arată că femeile aflate în poziții de conducere tind să fie mai convingătoare decât colegii lor bărbați. Sunt mai determinate să rezolve probleme și dovedesc o mai mare flexibilitate și empatie. Se preocupă mai mult de cei din jur, îi ascultă și îi înțeleg, de aceea au capacitatea de a ajunge mai curând la un consens, acceptabil din toate punctele de vedere.
În cel mai recent Raport Global al Echilibrului de Gen, din 2011, dezechilibrul accentuat de gen din viața politică ne aruncă pe locul 112 din 135 țări evaluate. Cu toate acestea, reușim să stabilim armonia între femei și bărbați în domeniul economic, în sănătate sau educație.
La nivel mondial și european situația s-a îmbu­nătățit, dar continuă să rămână departe de atingerea echilibrului de gen. Cea mai frecventă modalitate de a crește reprezentarea femeilor în viața politică este introducerea cotelor de gen.
În lume, 55 de țări din 103 analizate au cote de gen legiferate, în timp ce alte 16 au adoptat atât cote voluntare, cât și cote legiferate pentru creșterea repre­zentării femeilor. Restul de 32 de țări au adoptat cote voluntare.
Colegii noștri europeni au sesizat beneficiile pe termen lung date de implicarea femeilor în politică. Conform reglementărilor legislative survenite în acest an, partidele din Irlanda au obligația de a include pe listele electorale pentru alegerile parla­mentare cel puțin 30% femei, altfel vor pierde jumătate din fondurile de la bugetul de stat. În Polonia, din ianuarie 2011 a devenit obligatoriu ca femeile să reprezinte cel puțin 35% din candidații de pe listele electorale. În cazul nerespectării legii, lista electorală este respinsă.
Măsuri similare au fost identificate și în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ca sustenabile pentru a asigura șanse echitabile pentru candidatura femeilor. Principala propunere vizează introducerea în legislațiile naționale a cotelor de reprezentare, prin care femeile să reprezinte cel puțin 40% din totalul candidaților, sau alternarea candidaților în funcție de gen pe listele electorale. Propunerile în acest sens au fost dublate de intro­ducerea de sancțiuni financiare în cazul nerespec­tării.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, nu a închis negocierile cu cele 27 de state membre în anul 2009 până nu s-a asigurat că are cel puțin o treime doamne comisar și a reusit.
Mergând pe linia bunelor practici europene, am inițiat un proiect prin care partidele politice să fie obligate prin lege ca la alegerile locale și parla­men­tare să prezinte o listă de candidați pe care femeile să se regăsească în proporție de minimum 30% pentru a se alinia la startul competiției pe colegii uninominale. Aceeași cotă se păstrează și în cazul mandatelor guvernamentale. Românii s-au declarat de acord cu propunerea. Site-ul dedicat consultării publice, www.femeileinpolitica.ro, a adunat peste 97% din totalul voturilor pentru aplicarea acestui proiect.

Andreea Paul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.