Acasă Economic-Financiar Banca Agricola va fi vanduta pentru aproximativ 52 milioane dolari

Banca Agricola va fi vanduta pentru aproximativ 52 milioane dolari

DISTRIBUIȚI

Banca Agricola va fi vanduta pentru o suma de aproximativ 52 milioane de dolari consortiului format din Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF) si Raiffeisen Zentralbank Austria, ne-au declarat surse din cadrul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS). Contractul de vanzare-cumparare a fost parafat, ieri, la sediul APAPS, urmand sa fie ratificat vinerea viitoare la Palatul Victoria, in prezenta premierului Adrain Nastase. Din suma totala, investitia viitorului proprietar va insuma 37 milioane de dolari, alte 11 milioane de dolari urmand sa fie aduse pentru recapitalizarea bancii. Cumparatorul isi va asuma si o parte din pierderile pe care banca le acumuleaza in prezent, insa nu mai mult de 20 milioane de dolari.

Dupa mai bine de un an de incercari esuate, Executivul reuseste sa vanda Banca Agricola pentru o suma de aproape cinci ori mai mica decat cea obtinuta in cazul privatizarii BRD. Anul trecut, Guvernul Isarescu a dispus recapitalizarea bancii cu 200 milioane de dolari, o infuzie de capital fiind facuta de stat si in 1997, pentru a acoperi o parte din pierderile uriase ale institutiei. Pentru Guvernul Nastase, semnarea contractului de privatizare cu consortiul RAEF-Raiffeisen este ultima sansa de salvare a bancii. In caz contrar, statul va trebui sa finanteze cu peste 300 milioane de dolari lichidarea acesteia, masura solicitata insistent de Fondul Monetar International.

Banca Agricola va fi vanduta pentru aproximativ 52 milioane de dolari, ne-au declarat, ieri, surse din cadrul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS). Contractul de vanzare-cumparare a fost parafat ieri la sediul APAPS, urmand sa fie ratificat vineri, 20 aprilie, la Palatul Victoria, in prezenta primului-ministru Adrian Nastase. Din suma totala, investitia cumparatorului – Fondul Romano-American pentru investitii (RAEF) si partenerul acestuia, banca Raiffeisen Zentralbank Austria – va insuma 37 milioane de dolari, alte 11 milioane de dolari urmand sa fie aduse de catre investitor pentru recapitalizarea bancii. Cumparatorul isi va asuma si o pierdere de pana la 20 milioane de dolari, dat fiind faptul ca Banca Agricola continua si in aceste zile sa acumuleze pierderi.

Pentru semnarea contractului de vanzare-cumparare a Bancii Agricole, Guvernul l-a mandatat, miercuri, pe ministrul autoritatii pentru privatizare si administrare a participatiilor statului, Ovidiu Musetescu. In sedinta desfasurata in aceeasi zi, Executivul a discutat Nota-sinteza prezentata de APAPS, privind rezultatul final al negocierilor si a aprobat forma finala a acestora, precum si forma finala a contractului de vanzare-cumparare. Pana la finele saptamanii viitoare, cand contractul, in forma parafata ieri la APAPS, va fi ratificat in prezenta primului-ministru Adrian Nastase, nu mai raman de indeplinit decat procedurile financiare stabilite, trebuind, in plus, sa fie finalizate anexele.

Investitorul care va cumpara banca, Fondul Romano-American de Investitii (RAEF), a inceput un lobby puternic la cel mai inalt nivel al conducerii tarii. Presedintele Fondului, John Klipper, si presedintele Consiliului de Administratie al RAEF, Harry Barnes, au fost primiti, ieri, la Palatul Cotroceni, de catre presedintele Romaniei, Ion Iliescu. Cei doi investitori americani au tinut sa-l convinga pe seful statului roman ca institutia financiara pe care o conduc se va implica in promovarea antreprenoriatului si a relatiilor de parteneriat intre Romania si Statele Unite, promitand atragerea de investitii pentru IMM-urile romanesti.

Negocierile pentru privatizarea Bancii Agricole au fost demarate in urma cu mai bine de un an, de catre guvernul condus de Mugur Isarescu. Acestea au esuat in repetate randuri, astfel incat termenele-limita stabilite pentru incheierea privatizarii au trebuit sa fie prelungite de mai multe ori. De mai multe ori s-a schimbat si componenta consortiului ofertant, iar negocierile s-au derulat intotdeauna sub presiunea Fondului Monetar International, care a solicitat lichidarea bancii, in conditiile in care aceasta a acumulat in permanenta pierderi.

Banca Agricola a fost o institutie cu probleme inca din vremea fostului guvern PDSR, de dinainte de 1996, fiind folosita de putere pentru a subventiona agricultura. Cum creditele nu au mai fost niciodata recuperate, statul a fost nevoit sa intervina, in 1997, cu o infuzie de capital, pentru a acoperi pierderile bancii, estimate de lei. Credite neperformante s-au acordat insa si dupa 1997, astfel incat nici un potential investitor nu s-a aratat interesat sa preia o institutie cu -gauri- de sute de milioane de dolari. Chiar actualul cumparator, Fondul Romano-American pentru Investitii, impreuna cu Raiffeisen Zentralbank Austria, nu a acceptat sa negocieze decat dupa ce Guvernul Isarescu s-a decis, in urma cu un an, sa recapitalizeze banca cu 200 milioane de dolari, pentru a acoperi datoriile istorice ale institutiei. Pentru a nu fi nevoit sa lichideze Banca Agricola, statul roman a fost nevoit sa plateasca de patru ori mai mult decat va incasa de la viitorul proprietar. Un calcul realizat de specialistii romani a aratat ca varianta lichidarii ar fi fost chiar si mai costisitoare, depasind 300 milioane de dolari.

Dincolo de problemele financiare ale bancii, rezolvate oricum in parte prin recapitalizarea acesteia de catre stat, Fondul Romano-American de Investitii si Raiffeisen Zentralbank Austria nu preiau o institutie de lepadat. Chiar -gaunoasa- si afectata de creditele neperformante acordate in trecut, Banca Agricola poate fi considerata o afacere destul de buna de viitorii proprietari. Cu o retea de sucursale in toata tara, banca poate fi rentabilizata destul de usor. Chiar daca va obtine din aceasta privatizare aproape de cinci ori mai putin decat s-a incasat din vanzarea Bancii Romane pentru Dezvoltare, spre exemplu, Guvernul Nastase se poate lauda cu prima mare privatizare de dupa alegeri, daca tinem cont de faptul ca, pana acum, nu a reusit sa vanda decat ceva mai mult de 40 de intreprinderi mici. In plus, Executivul indeplineste astfel una dintre conditiile programului convenit cu Banca Mondiala si scapa de unul din punctele sensibile in negocierile cu Fondul Monetar International.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.