FMI estimează o revenire a creditării sectorului privat din România abia în următorii doi ani
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit sever prognoza privind evoluția creditării sectorului privat din Romånia în 2009, de la un avans de 16%, estimat în iunie, la o scădere nominală de 1,7%, potrivit datelor din raportul Fondului privind prima evaluare a acordului stand-by. Instituția financiară internațională indică valori mai optimiste pentru următorii doi ani, respectiv un avans al împrumuturilor neguvernamentale de 5,6% în 2010 și o creștere substanțial mai mare în 2011, de 13,2%.
Raportul notează că finanțările acordate sectorului privat au crescut cu 54,5% în 2006, 60,4% în 2007 și cu 33,7% anul trecut.
„Tensiunea financiară a slăbit considerabil datorită pachetului de asistență financiară internațională și piețelor financiare globale în revenire, dar condițiile de creditare se mențin dure“, se arată în raportul de evaluare al FMI.
Experții notează că, de la anunțarea programului, cursul de schimb s-a menținut stabil în linii mari, ceea ce i-a permis băncii centrale să nu mai intervină în susținerea monedei și să injecteze lichidități semnificative în lei în sistemul bancar. Ca rezultat, costurile de finanțare bancară s-au diminuat, ratele de pe piața interbancară au coboråt spre nivelul ratei de politică monetară, iar diminuarea primei externe de risc a redus presiunea pe ratele dobånzilor practicate la depozite.
„Condițiile de creditare rămån, totuși, în continuare strånse, avånd în vedere standardele de creditare mai stricte, deteriorarea calității activelor și cererii mai scăzute, iar creșterea creditului real a încetinit considerabil de la 25% la sfårșitul lui 2008, la 5% pånă la jumătatea lui 2009“, se spune în document.
Experții FMI arată că BNR va continua să își adapteze poziția de politică monetară în funcție de inflație și condițiile de pe piața valutară, atrăgånd atenția că riscurile asociate perspectivei inflației sunt în direcția reinflamării, deoarece o recoltă agricolă proastă în 2009 ar putea adăuga presiuni asupra prețurilor produselor alimentare (care reprezintă în jur de 38% din coș). Ei consideră în prima parte a anului inflația primară a răspuns lent la slăbirea cererii, iar potențialele presiuni suplimentare de depreciere ar putea încetini dezinflația. „Mai există ceva spațiu de relaxare monetară, dar este recomandată o abordare precaută“, consideră experții instituției internaționale.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
