Acasă Economic-Financiar Digitalizarea industriei europene nu progresează în același ritm peste tot, confirmă Curtea...

Digitalizarea industriei europene nu progresează în același ritm peste tot, confirmă Curtea de Conturi Europeană

DISTRIBUIȚI

Europa nu valorifică la maximum tehnologiile avansate pentru a inova și a rămâne competitivă. În 2016, Comisia Europeană a lansat inițiativa privind digitalizarea industriei europene cu scopul de a încuraja digitalizarea întreprinderilor din UE. În pofida eforturilor Comisiei de a sprijini autoritățile naționale, progresele inițiativei nu sunt uniforme de la un stat membru la altul, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene. Unele țări tot nu dispun de strategii naționale privind digitalizarea sau nu au luat încă măsuri specifice, cum ar fi crearea de centre de inovare digitală.

Transformarea digitală a industriei, așa-numita „digitalizare”, înseamnă mai mult decât simpla achiziție de noi echipamente și sisteme informatice. Ea implică utilizarea posibilităților oferite de noile tehnologii pentru a regândi toate aspectele proceselor operaționale. Digitalizarea sectoarelor industriale din UE a cunoscut progrese în ultimii ani, dar la viteze diferite de la o țară la alta, de la o regiune la alta și de la un sector la altul. Există, de asemenea, disparități importante între întreprinderile mari și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

„Adoptarea transformării digitale este esențială pentru întreprinderile din UE dacă acestea doresc să rămână competitive pe plan mondial. Există estimări conform cărora digitalizarea ar putea genera în UE venituri de peste 110 miliarde de euro pe an”, a declarat doamna Iliana Ivanova, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de acest raport. „Or, până în prezent, progresele au fost inegale de la un stat membru al UE la altul. Pentru a reuși, inițiativa privind digitalizarea industriei europene are nevoie de angajamentul continuu al tuturor părților interesate: UE, statele membre și întreprinderile.”

Inițiativa privind digitalizarea urmărește să consolideze competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale și să garanteze că fiecare întreprindere din Europa, indiferent de sector, de locul unde este amplasată și de dimensiune, poate beneficia de inovarea digitală. Inițiativa își propunea să mobilizeze investiții publice și private în valoare de aproape 50 de miliarde de euro în decurs de cinci ani de la lansarea sa.

Auditorii au efectuat vizite în patru state membre – Germania, Ungaria, Polonia și Portugalia – pentru a colecta probe directe cu privire la progresele pe teren. Strategia Comisiei de a încuraja digitalizarea era bine fundamentată și beneficia de susținerea statelor membre ale UE, dar nu dispunea de informații cu privire la efectele preconizate. Germania și Portugalia dispun de strategii, dar Ungaria și Polonia nu elaboraseră încă până în 2019 o strategie națională cuprinzătoare în materie de digitalizare. Deși Comisia a desfășurat câteva activități pentru a ajuta statele membre, autoritățile naționale consideră în general că acestea nu au avut decât o influență limitată asupra elaborării și a implementării strategiilor lor naționale referitoare la digitalizare. Auditorii au observat de asemenea că nu se cunosc costurile totale pe care le presupun crearea și menținerea unui cadru de sprijin consacrat digitalizării industriei din UE. În ceea ce privește utilizarea fondurilor UE, programul Orizont 2020 a sprijinit inițiativa și existau de asemenea măsuri care puteau sprijini implementarea inițiativei în cadrul programelor examinate aferente Fondului european de dezvoltare regională (FEDR). Comisia nu a încurajat însă statele membre să aloce fonduri din FEDR pentru inițiativă.

Unul dintre principalele elemente ale inițiativei privind digitalizarea industriei europene constă în crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală, care ar urma să ofere întreprinderilor locale consiliere cu privire la tehnologii și în materie de networking. Conceptul centrelor de inovare digitală nu era dezvoltat pe deplin în statele membre vizitate, cu excepția Germaniei. Auditorii au identificat exemple în care fondurile publice naționale limitate și finanțarea privată pentru activitățile centrelor fuseseră utilizate de o manieră necoordonată și subliniază faptul că Comisia nu monitorizează în mod specific activitățile centrelor în UE, cu excepția celor finanțate prin programul Orizont 2020. Fondurile disponibile prin FEDR pot fi utilizate pentru a finanța centre de inovare digitală, dar această posibilitate a fost rareori valorificată.

În fine, existența unor niveluri bune de conectivitate în bandă largă reprezintă o condiție prealabilă pentru digitalizare. Așa cum s-a subliniat deja într-un audit din 2018, după toate probabilitățile, nu toate statele membre vor atinge obiectivele fixate de UE pentru 2020 în materie de acoperire în bandă largă, iar atingerea obiectivelor stabilite pentru 2025 va fi chiar și mai dificilă. Mai mult, rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă rapidă variază foarte mult în rândul companiilor de dimensiuni diferite (de exemplu, în 2019, doar 46 % din IMM-uri dispuneau de un acces în bandă largă rapidă) și acest lucru frânează inevitabil revoluția industrială digitală la nivelul de ansamblu al UE.

Curtea formulează o serie de recomandări, care țin seama și de noul program propus – Europa digitală 2021‑2027 – aflat încă în discuție. Acestea vizează:

• sprijinirea statelor membre în identificarea deficitelor lor de finanțare, atrăgând atenția acestora asupra fondurilor UE disponibile;

• îmbunătățirea monitorizării inițiativei prin stabilirea unor indicatori de rezultat adecvați și prin urmărirea cheltuielilor;

• definirea, coordonarea și adoptarea unui cadru pentru o rețea de centre europene de inovare digitală care să acopere toate regiunile din Europa; și

• luarea de măsuri suplimentare pentru a sprijini atingerea unor niveluri adecvate de conectivitate în bandă largă.

Note către editori

Raportul special nr. 19/2020, intitulat „Digitalizarea industriei europene: o inițiativă ambițioasă, al cărei succes depinde de angajamentul de durată al UE, al statelor membre și al întreprinderilor”, este disponibil pe site-ul Curții de Conturi Europene în 23 de limbi.

Digitalizarea este unul dintre obiectivele principale ale Mecanismului de redresare și reziliență, care dispune de un buget de 600 de miliarde de euro și face parte din pachetul „Next Generation EU” destinat să reducă impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19. Curtea de Conturi Europeană a publicat recent un aviz privind Mecanismul de redresare și reziliență. Într-un raport anterior, Curtea a examinat, de asemenea, acoperirea în bandă largă în statele membre ale UE.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.