Relansarea relatiilor comerciale cu tarile Americii Latine reprezinta una dintre directiile principale prevazute in Programul de guvernare, ne-a declarat Cristian Colteanu, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (MAE). De altfel, asa cum au anuntat oficialii romani, recastigarea unor piete traditionale precum Rusia, China si America Latina, tinand cont de faptul ca, la ora actuala, tara noastra are un volum majoritar in comertul cu Uniunea Europeana. Unul dintre avantajele pietei Americii Latine il reprezinta economia complementara cu cea a tarii noastre, fapt ce a condus, inainte de anul 1989, la un nivel semnificativ al schimburilor comerciale, a aprecial dl Cristian Colteanu. In cadrul ultimei intalniri ce a avut loc luna trecuta intre diplomatii romani si cei ai Venezuelei, Braziliei si Uruguayului, au fost analizate stadiul si perspectivele schimburilor comerciale si au fost identificate mecanismele care sa determine o crestere rapida a acestora. Unul dintre primele demersuri este realizarea, in acest an, a comisiilor mixte bilaterale cu Venezuela, Brazilia si Uruguay. -Exista deja o serie de proiecte de cooperare in domeniul producerii de tractoare si masini agricole, a autoturismelor de teren ARO, livrare de echipament petrolier si feroviar, industria farmaceutica-, au precizat reprezentantii Departamentului pentru Comert Exterior al MAE. Revigorarea schimburilor comerciale cu tarile Americii Latine in cat mai scurt timp reprezinta o miza ridicata pentru Romania. Trebuie spus ca aceste tari au in derulare programe vaste legate de infrastructura. Se estimeaza ca, in total, potentialul investitional al Americii Latine este de circa 1.000 miliarde de dolari pana in 2005, din care numai in Brazilia 420 miliarde de dolari. In domeniul transporturilor, Brazilia dezvolta proiecte de peste sase miliarde de dolari, existand, in acelasi timp, proiecte pentru sectorul energetic de peste doua miliarde de dolari. In Uruguay si in Venezuela, desi la cote mult mai modeste, exista proiecte de investitii in domeniul transporturilor de 65 milioane de dolari, respectiv 140 milioane de dolari.
Exista deja conturate proiecte de infrastructura, la realizarea carora pot participa firmele romanesti. Desi potentialul acestor piete este ridicat, societatile romanesti nu au suficienta forta financiara pentru a se implica in proiecte ample, decat in cel mai bun caz ca subcontractanti, ne-au explicat reprezentantii MAE. Desi, la nivel declarativ, implicarea societatilor romanesti in aceste proiecte este incurajata de oficialii tarilor respective, in plan practic, acest lucru nu se poate realiza decat in mica masura. Daca finantarea proiectelor va fi asigurata de Statele Unite, este normal ca firmele ce vor executa lucrarile sa fie americane, explica reprezentantii MAE. Presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor, dl Mihai Ionescu, ne-a declarat ca firmele romanesti sunt interesate si au pregatirea necesara de a se implica in proiecte de o astfel de anvergura, numai ca nu dispun de sumele necesare pentru a participa la licitatiile internationale organizate. -Statul nu ne sprijina in acordarea garantiilor solicitate pentru participarea la licitatiile internationale. Tocmai din acest motiv solicitam capitalizarea Eximbank, pentru a putea beneficia de un astfel de sprijin financiar-, a afirmat Mihai Ionescu.
Schimburile comerciale cu Brazilia au totalizat, anul trecut, 185 milioane de dolari, din care importul tarii noastre a fost de 181 milioane de dolari. De altfel, in ultimii cinci ani, evolutia schimburilor comerciale a condus la cresterea, de la an la an, a soldului negativ al balantei comerciale, exporturile Romaniei in aceasta zona fiind nesemnificative. Principalele produse importate din Brazilia sunt minereul de fier si concentrate, zahar, produse zaharoase, tutun in foi si prelucrat, produse din carne, cafea boabe si solubila, diverse produse ale industriei chimice, cacao, piei brute si prelucrate. Schimburile comerciale cu Venezuela si Uruguay s-au situat la cote extrem de modeste. Anul trecut, schimburile cu Venezuela au fost de 1,228 milioane de dolari, iar cele cu Uruguay, de 40,4 milioane de dolari.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane