Din cele 129 de hidrocentrale, pe care le are in patrimoniu, 21 de capacitati vor trebui privatizate pana la sfarsitul anului viitor. Astfel, in baza strategiei nationale de dezvoltare a sistemului energetic romanesc pe termen mediu 2001-2004, Ministerul Economiei si Comertului impreuna cu SC Hidroelectrica SA au lansat, in urma cu trei ani, o cerere de oferte internationale pentru finalizarea a 21 de obiective hidroenergetice, aflate in diferite faze de executie, prin metodele: operare in comun prin crearea de societati mixte, BOT – construieste, opereaza, transfera si BOO – construieste, detine, opereaza. Cu alte cuvinte, Hidroelectrica are un plan ambitios prin care isi propune sa gaseasca acei investitori strategici dispusi sa finanteze o parte din hidrocentralele romanesti. Din lista celor 21 de hidrocentrale, cea mai mare capacitate hidro propusa spre privatizare este amenajarea hidroelectrica Raul Mare – Retezat. Aceasta produce in medie pe an 280 de GW/h si are nevoie de investitii de aproximativ 44 milioane de dolari, bani necesari pentru continuarea investitiilor de modernizare si retehnologizare. La randul ei, amenajarea hidroelectrica de la Cornetu – Avrig are nevoie pentru modernizare de aproape 150 milioane de dolari si produce in medie pe an 360 de GW/h. O alta unitate hidro care, de aceasta data, se afla in constructie este amenajarea capacitatii de la Islaz, care necesita o investitie de peste 100 milioane de dolari. Dupa ce va fi gata, amenajarea hidro de la Islaz va produce circa 470 de GW/h. Tot noua este si amenajarea hidro de la Gilort apartinand sucursalei Hidroelectrica Targu Jiu, care, dupa ce va fi gata, va produce in medie pe an 50 de GW/h. Investitia de aici se ridica -doar- la 15 milioane de dolari. Celelalte 17 amenajari hidroelectrice care sunt propuse la privatizare au capacitati medii anuale cuprinse intre 14 si 240 GW, iar investitiile necesare se situeaza intre un milion si 150 milioane de dolari.
Modernizarea hidro necesita un miliard de dolari
Cu toate ca strategia de privatizare in sectorul hidro a fost pusa la punct inca din 2001, pana la aceasta data nu a fost privatizata nici o hidrocentrala. De remarcat ca totalul investitiilor pentru noile obiective si cresterea eficientei prin modernizarea celor 21 de capacitati hidro se ridica la aproape un miliard de dolari. Totusi, au existat mai multe companii din Canada, Germania, Franta si Italia care s-au aratat interesate de anumite obiective hidroelectrice. Conform strategiei elaborate de guvern, amortizarea investitiilor in sectorul hidro ar urma sa se faca intr-un mod accelerat prin includerea pe cheltuielile de exploatare, in primul an de functionare, a unei amortizari de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix.
Totodata, potrivit unei strategii elaborate de Ministerul Economiei si Comertului si Banca Mondiala, in sectorul hidroenergetic vor fi investite pana in 2005 aproximativ 450 milioane de dolari. De remarcat ca intre anii 1960 si 2000 statul roman a finantat sectorul hidroenergetic cu echivalentul a 15 miliarde de dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
