În România, fenomenul de bullying are proporţii nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de ameninţare, de umilire sau de violenţă fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situaţii de bullying
Conform datelor oficiale, în sistemul de educaţie a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate, în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior (10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715).
În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%). Considerând că grupurile de acţiune anti-bullying reprezintă cea mai bună cale de limitare a fenomenului de violenţă dintre elevi în spaţiile şcolare, Organizaţia Salvaţi Copiii solicită Ministerului Educaţiei o evaluare a stadiului implementării Normelor metodologice privind constituirea acestor grupuri şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare întocmai a dispoziţiilor legale.
Semnalul de alarmă al Organizaţiei Salvaţi Copiii, transmis astăzi cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Şcoală, vine ca urmare a relatărilor din ce în ce mai numeroase din presă cu privire la acte inacceptabile de violenţă produse între elevi în România. Una dintre acestea se referă la incidentul petrecut într-un liceu din localitatea Mioveni, în care elevii s-au agresat fizic cu pumnii şi picioarele şi folosind bucăţi de lemn smulse de pe holurile unităţii de învăţământ. În prezent, adolescenţii se află în atenţia consilierului şcolar, iar grupul de acţiune anti-bullying al acestei şcoli a devenit funcţional imediat după acest eveniment, iniţiind un proces de informare şi mobilizare a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor pentru a identifica şi preveni conflictele ce pot genera astfel de fapte de violenţă şi punerea în pericol a siguranţei elevilor şi climatului şcolar.
Faptele de bullying se petrec pe fondul lipsei de interes din partea sistemului de educaţie de a elabora o strategie şi un plan de acţiune de prevenire şi combatere a bullying-ului şi cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare privind acest fenomen aflat într-o progresie îngrijorătoare. În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvaţi Copiii România privind prevenirea şi reducerea fenomenului de bullying în şcoli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenţei psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020). Acestea au preluat mecanismul de intervenţie conceput integral de Salvaţi Copiii şi testat în zeci de unităţi şcolare. Obiectivul esenţial al acelor dispoziţii legale este de a crea un climat sigur şi pozitiv în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educaţie al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor.
Astfel, în fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice. În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional, se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă. Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile.
„Ignorarea de către consiliile de administraţie ale şcolilor a legii care oferă şcolilor o soluţie pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepţi că siguranţa fizică şi emoţională a elevilor care depind de tine le va fi ameninţată. Întreg procesul educaţional, relaţiile dintre elevi şi cadrele didactice şi dorinţa de a veni la şcoală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu. Pentru a determina şcolile şi liceele să-şi creeze aceste mecanisme, Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare au o mare responsabilitate, iar Salvaţi Copiii îşi va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, aşa cum am procedat şi în cazul celor peste 80 de şcoli.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Intervenţia Salvaţi Copiii
În anul 2022, în cadrul programului „Şcoli fără bullying”, Salvaţi Copiii a organizat sesiuni de informare şi pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de şcoli pentru aplicarea de metode educaţionale bazate pe disciplină pozitivă şi implementarea normelor metodologice anti-bullying. În aceste activităţi de informare şi prevenire, au fost implicaţi 947 de părinţi şi 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori anti-bullying în şcolile lor). Astfel, Salvaţi Copiii a facilitat constituirea şi funcţionarea grupului de acţiune anti-bullying în 80 de şcoli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire (www.scolifarabullying.ro).
Specialiştii noştri implicaţi au primit un feedback pozitiv din partea elevilor, dar şi din partea cadrelor didactice cu privire la eficienţa activităţilor grupurilor de acţiune anti-bullying în dezvoltarea unui climat educaţional armonios, cu condiţia ca acestea să fie funcţionale şi susţinute de conducerea şcolilor:
– citate elevi – „Activităţile de prevenire a bullying-ului ne-au ajutat să fim mai buni unii cu alţii.”, „Sprijinul primit m-a făcut să înţeleg cum pot să ajut pe cineva care la rândul lui este afectat de bullying.”, „Grupurile te ajută să înţelegi la cine să apelezi în caz de bullying între colegi”.
– citate părinţi – „Am învăţat cum trebuie discutat cu copilul.”, „Programul Şcoli fără bullying este avantajos deoarece până acum nu s-a discutat de acest subiect, şi era necesar.”
– Citate profesori – „Ne-a ajutat să îndrumăm elevii să se respecte mai mult, profesorii să fie mai empatici şi mai înţelegători, iar în momentul când un elev greşeşte să nu mai fie pus la zid”, „Mi se pare esenţial ca noi, profesorii, să găsim timp pentru a asculta problemele elevilor, variantele lor atunci când se întâmplă diferite evenimente nedorite şi apoi să le explicăm cu fermitate, dar respectându-i, de ce e greşit să procedeze în acel fel şi ce ar fi putut face.”
Alte consideraţii importante
Datele statistice prezentate sunt întărite de concluziile referitoare la România din cadrul Programului pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA), care indicau că 35% dintre elevii de 15 ani au fost afectaţi de fenomenul de bullying cel puţin de câteva ori pe lună (39% în cazul copiilor din mediile defavorizate), performanţa lor în procesul de învăţare fiind cu 40% mai scăzută, echivalentului efortului de învăţare dintr-un an şcolar. În privinţa fenomenului de cyber-bullying, studiul „Impactul Covid19 asupra copiilor din România”, realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii în 2021, a arătat că acesta a fost considerat de către elevii din ciclurile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, în proporţie de 25,8%, ca fiind unul dintre riscurile importante cu care s-au confruntat pe Internet în perioada pandemiei.
Toate analizele ştiinţifice cu privire la formarea de atitudini şi comportamente prosociale bazate pe prietenie, acceptarea diversităţii şi onestitate faţă de semeni subliniază importanţa prevenţiei şi educaţiei timpurii. În acest sens, Salvaţi Copiii a iniţiat primul program de prevenire a bullying-ului – Să fim prieteni – Free of Bullying – în mediul preşcolar, care este construit pe valorile toleranţei, respectului, grijii faţă de celălalt şi curajului şi care are ca obiective îmbunătăţirea abilităţilor socio-emoţionale ale copiilor, dar şi a abilităţilor parentale, respectiv creşterea capacităţii de implicare a părinţilor în crearea unui mediu familial pozitiv, precum şi a competenţelor specialiştilor de gestionare a situaţiilor conflictuale dintre copii. Acest program, implementat de mulţi ani, cu succes, în majoritatea grădiniţelor din Danemarca, a cuprins 25 de grădiniţe din mediul urban şi rural din Bucureşti, Călăraşi, Dâmboviţa, Suceava, Timişoara şi Buzău, fiind dotate cu 120 de valize cu materiale educaţionale şi pregătind şi consiliind peste 300 de educatori.
CONTEXT
Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii şi se referă la comportamente variate care umilesc şi exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie. Aşadar, bullying-ul are consecinţe pentru toată lumea – chiar şi pentru aceia care, iniţial, nu par implicaţi. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană şi, prin urmare, poate fi dificil de identificat.
Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizaţiei în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neuro-dezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România în luna iunie.
Încă din 2016, Salvaţi Copiii România atrăgea atenţia asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenţei din şcoli. Primul studiu naţional cu privire la fenomenul de bullying în şcolile româneşti, lansat de Salvaţi Copiii în 2016, arăta că:
– 73% dintre elevi au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar;
– 3 din 10 copii sunt excluşi în mod constant din grupul de colegi;
– 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi;
– 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor.
