Considerate de publicatia americana -New York Times- solutia salvatoare pentru supravietuirea unei aliante militare aflate in criza, sapte state europene foste comuniste, printre care si Romania, au primit ieri unda verde americana pentru a deveni parte integranta a NATO in mai anul viitor.
-Este o zi istorica pentru aceste tari, esentiala pentru a continua procesul de consolidare a Aliantei Nord-Atlantice la nivel international si extrem de importanta pentru securitatea Statelor Unite-, a declarat presedintele Comisiei pentru Relatii Externe din Senatul american, republicanul Richard Lugar. Dupa Canada si Norvegia, SUA este a treia tara euro-atlantica ce ratifica documentele de integrare.
Diplomatia romaneasca a asistat in direct la evenimentul din capitala americana, ministrul Mircea Geoana fiind chiar selectat, alaturi de omologul sau lituanian, pentru a tine o conferinta de presa. Cateva ore mai tarziu, seful diplomatiei romane – pentru care votul senatorilor americani este o recompensare binemeritata a eforturilor depuse de Romania – s-a intalnit cu presedintele George W. Bush, la Casa Alba, prilej pentru a aborda chestiunea participarii Romaniei la procesul de reconstructie si stabilizare a Irakului, principala misiune acordata de guvern ministrului de externe pe perioada vizitei de trei zile in SUA.
Evenimentul de la Washington a fost oarecum umbrit de un raport al Senatului SUA, care a scos in evidenta si unele aspecte negative din tara noastra precum problema respectarii drepturilor cetateanului, existenta unei organizatii xenofobe, Partidul Romania Mare si – evident – coruptia.
Dupa parlamentul canadian si cel norvegian, Senatul american a aprobat ieri extinderea euro-atlantica, aderarea in mai anul viitor a sapte state foste comuniste, printre care si Romania, fiind menita – paradoxal – sa crediteze o data in plus organizatia militara occidentala, confruntata cu mari probleme ulterior schimbarilor geopolitice de dupa 11 septembrie.
Resuscitarea NATO
Lipsa din campania militara din Afganistan, criza interna fara precedent din saptamanile anterioare interventiei anglo-americane in Irak, pozitiile intransigente ale unora dintre membrii sai, dintre care s-au remarcat Turcia, Franta si Germania, dar si planurile de securitate europene proprii – toate acestea au contribuit la intetirea comentariilor referitoare la disparitia celei mai puternice aliante militare a tuturor timpurilor.
In acest context, cotidianul american -Washington Post- pune punctul pe i, aratand ca sfarsitul razboiului rece a afectat coeziunea si sensul existentei NATO si ca cele sapte noi state au reale motive de ingrijorare ca acest club exclusivist in care vor intra nu va supravietui provocarilor militare si politice actuale.
Exista insa o solutie salvatoare pe care au gasit-o, potrivit -New York Times-, senatorii americani. Stapani pe viitorul extinderii NATO – pentru ratificare este nevoie de votul a doua treimi dintre senatori si de nici unul din Camera Reprezentantilor -, acestia isi pun sperantele in noii membri, participanti (cu exceptia Sloveniei) la coalitia antiirakiana condusa de Statele Unite, care vor aduce aliantei euro-atlantice 200.000 de trupe si noi baze strategice tocmai bune pentru interventii militare occidentale in potentiale puncte de conflict din Orientul Mijlociu sau Caucaz.
Totul in schimbul a sapte miliarde de dolari, din care 650 de milioane suportate de SUA, cat va costa extinderea pana in 2013.
-Vechea Europa- – penalizata
Daca Romania, Bulgaria, cele trei state baltice, Slovacia si Slovenia au parte numai de cuvinte bune la Washington, nu acelasi lucru se poate spune despre vechii membri ai NATO, tinta a criticilor senatorilor americani.
-Sa fim intelesi: eu cred ca guvernul francez desfasoara o campanie sistematica pentru subminarea pozitiei Statelor Unite in Europa si in lume-, a declarat, in timpul dezbaterilor de miercuri, senatorul republican de Arizona John McCain, pentru a justifica o solicitare adresata de Senat presedintelui George W. Bush menita sa faca ordine in alianta euro-atlantica. Amendamentele senatorilor, ce urmeaza a fi aduse in atentia Consiliului Nord-Atlantic in urmatoarele 18 luni, propun eliminarea unanimitatii in aprobarea deciziilor aliate si posibilitatea expulzarii acelor membri care incalca principiile democratiei.
Mai degraba un semnal de alarma pentru state precum Franta sau Turcia, doua dintre tarile care au dat peste cap parte din planurile militare americane in Irak, propunerea senatorilor americani sta martor faliilor create in interiorul oragnizatiei ce a asigurat ireprosabil securitatea lumii occidentale mai bine de jumatate de secol.
Testul Irak
Un avertisment a fost lansat de Statele Unite si la adresa NATO, care se codeste sa ia sub protectia sa (inclusiv bugetara) viitoarea forta de mentinere a pacii in Irak, greu de coagulat de americani din ofertele individuale simbolice, de cateva sute de trupe, si din pretentiile financiare ale unor state mai sarace, precum Ungaria, Polonia sau Bulgaria. Un mandat NATO ar fi solutia ideala pentru americani, oricum o rezolvare mai buna decat mandat UE sau ONU, si totodata, dupa cum apreciaza editorialistul de la -Washington Post-, o sansa de resuscitare a aliantei militare si instrument al parteneriatului transatlantic, inceputul unei ample cooperari intre Europa si SUA pentru stabilizarea si democratizarea Orientului Mijlociu.
De alta parere pare a fi insa secretarul general al NATO, lordul George Robertson. Prezent la Washington la inceputul saptamanii, acesta s-a ferit sa promita coordonarea misiunilor postbelice din Irak, sugerand ca pozitiile Parisului, Berlinului sau Ankarei nu pot fi ignorate.
Cu numai o saptamana in urma, Franta si Germania au facut minirevolutie pe plan euro-atlantic, sugerand, alaturi de Belgia si Luxemburg, infiintarea unui nucleu militar cu sediul la Bruxelles, care sa coordoneze misiunile UE fara a recurge la infrastructura NATO. Reprezentantii celor patru tari au vorbit si despre o forta de reactie rapida, care sa fie creata in jurul unei brigazi franco-germane deja existente si care sa integreze comandouri belgiene si o echipa de recunoastere din Luxemburg. Desi nu au reusit sa capete valoare europeana, intentiile franco-germane au fost comentate de cealalta parte a Atlanticului ca o incercare clara de subminare a NATO si a Statelor Unite, oricum fara sanse mari de reusita in lipsa Marii Britanii. Cu atat mai mult cu cat, cu exceptia Frantei, statele implicate sunt cele mai zgarcite membre NATO la capitolul cheltuieli militare (Germania – 1,5% din PIB, Belgia – 1,3%, Luxemburg – 0,9%). Prin comparatie, Statele Unite aloca apararii trei procente din PIB – 350 miliarde de dolari, adica apropae de doua ori mai mult decat restul aliatilor la un loc.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
