Prins intre presiunile internationale, in sensul protejarii investitorilor straini, si solicitarile marilor companii nationale, la care se adauga protestele de strada si situatia grea a populatiei, planul de reforma a intregului sistem economic al Argentinei a ajuns in impas. Inconsecventa presedintelui Eduardo Duhalde, autor al propunerilor reformiste votate de Congres, este in acest sens explicabila.
Pe de o parte, Duhalde a cedat presiunilor exercitate de bancile si investitorii straini din Argentina, care se simt amenintati de masurile pe punctul de afi puse in practica, si a renuntat la intentia de a returna populatiei depozitele bancare in dolari, hotarand ca argentinienii isi vor primii bani in pesos. O lovitura pentru cetateni, decizia prezidentiala a smuls un suspin de usurare din randul bancilor straine care domina sistemul bancar argentinian si care altfel ar fi putut ajunge la faliment. Pe langa faptul ca pierd practic aproape jumatate din economii, argentinienilor li s-a comunicat ca statul nu isi poate plati, deocamdata, datoriile catre persoanele fizice.
Ultimatum pentru guvernul de la Buenos Aires
Si, totusi, intelegerea manifestata la Buenos Aires nu este suficienta pentru marile companii straine, cea mai importanta banca spaniola – Santander Central Hispano (SCH) – amenintand ca se va retrage de pe piata argentiniana daca guvernul de la Buenos Aires nu garanteaza -un sistem financial viabil si profitabil-. -Trebuie sa ne gandim la actionarii nostri-, a sunat sec explicatia presedintelui SCH Emilio Botin.
Mai mult, ministrii de Finante ai statelor membre ale Uniunii Europene au insistat ca guvernul argentinian sa nu faca discriminari cu privire la creditorii si investitorii straini. In particular, ei au cerut reconsiderarea proiectului noii legi a falimentului, care aduce prejudicii companiilor straine. Proiectul este in prezent discutat in Congres. Desi au refuzat sa comenteze pe aceasta tema, Trezoreria SUA si Fondul Monetar International au avertizat in scris Argentina asupra potentialelor consecinte negative ale acestei initiative, scrie -Financial Times-. Aceeasi pozitie o au si o serie de banci straine din Argentina – BBVA (Spania), HSBC (Marea Britanie), Citigroup, BankBoston (SUA).
In mod ironic, noua lege a falimentului este una dintre masurile agreate de companiile argentiniene, care au insistat, la randul lor, sa fie pusa in aplicare cat mai curand posibil, pentru a le ajuta in ceea ce priveste compensarea datoriilor externe in dolari, foarte greu de platit o data cu devalorizarea monedei nationale, devenita realitate la 6 ianuarie.
Tot acest dute-vino de presiuni si influente nationale si internationale au culminat cu amenintarea FMI potrivit careia ajutorul financiar pentru Argentina ar putea fi sub asteptarile celor de la Buenos Aires, in cazul in care nu se aplica reducerile bugetare solicitate (ce au declansat, din nou, saptamana aceasta, protestele profesorilor si ale pensionarilor, cele mai afectate categorii). Colac peste pupaza, noi manifestatii si greve sunt programate pentru sfarsitul saptamanii, in timp ce mii de argentinieni au pierdut orice speranta si stau nopti in sir la coada in fata ambasadelor straine pentru a-si parasi tara pentru totdeauna. O situatie aparent fara iesire careia presedintele Duhalde trebuie sa ii gaseasca o solutie in cel mai scurt timp posibil, daca nu vrea sa aiba soarta predecesorilor sai.
