Askar Akaev nu se lasa -inlaturat-

Puterea de la Biskek se schimba cu viteza lumii. Dupa ce cu o seara inainte presedinte interimar fusese numit fostul premier al Kirgizstanului, Isenbai Kadirbekov, ieri dimineata, -actorul- a fost rechemat de pe scena, rolul lui fiind incredintat liderului opozitiei moderate, Kurmanbek Bakiev, care a preluat, totodata, si sefia guvernului. Cateva ore mai tarziu, Askar Akaev, despre care se presupune ca s-ar afla in Pakistan, si-a facut auzit punctul de vedere. Intr-un comunicat remis spre difuzare agentiei Bakar, el a calificat evenimentele din tara lui drept -o lovitura de stat-, dezmintind demisia sa. Intre timp, capitala statului, Biskek, pare tot mai cuprinsa de haos: magazine devastate, masini carbonizate, debandada.

-Cine urmeaza?-, se intreba ieri presa de la Moscova. -Belarus si Kazahstan-, raspunde, din paginile cotidianului italian -Corriere della Sera-, politologul rus, Serghei Markov. -Evenimentele din Kirgizstan nu sunt decat inceputul-, sublinia, de peste Ocean, secretarul de stat, Condoleezza Rice, anuntand ca Statele Unite au acordat 31 milioane de dolari pentru stabilizarea democratiei in aceasta fosta republica sovietica. Pe acest fundal, la Biskek s-a anuntat ca sistemul bancar isi suspenda, practic, activitatea pe perioada 25 – 28 martie. Si ce daca noile autoritati au cerut populatiei sa dea dovada de maturitate, sa se organizeze in detasamente de voluntari, anuntand organizarea, in doua luni, de noi alegeri prezidentiale. Astazi, parlamentul urmeaza sa aprobe noua componenta a echipei ministeriale. In timp ce in strada multimea se pregatea sa ia cu asalt sediul parlamentului, Bakiev i-a sfatuit, in ajun, pe alesii natiunii sa -voteze in bloc. Fara dezbateri si pierdere de timp-, a explicat el.

Ambele baze militare

Acelasi Bakiev a estimat ca -relatiile cu Rusia vor evolua fara probleme. Vom saluta investitiile rusesti-, a spus noul lider de la Biskek, subliniind, totodata, ca tara lui intentioneaza sa pastreze pe teritoriul ei ambele prezente militare – ale Rusiei si SUA. -In conditiile date, atat Occidentul, dar si Rusia si China, toate tarile invecinate nu pot face decat un singur lucru in privinta Kirgizstanului: sa ajute noua conducere a statului sa preia controlul asupra situatiei si sa prevenita alunecarea spre anarhie-, venea, de la Moscova, replica analistului Andrei Piontkovski. In opinia lor, cei care au acaparat puterea -nu sunt nici prorusi, nici proamericani. Este vorba de un profund conflict intern. Un lucru este evident: ca opozitia trebuie sustinuta politic, pentru ca singura nu va putea stavili acest haos si, mai devreme sau mai tarziu, isi vor face aparitia radicalii islamisti-.

-Nu a fost o surpriza-

Aflat la Erevan, in Armenia, presedintele Vladimir Putin aprecia, la randul sau, ca -situatia din Kirgizstan este rezultat al slabiciunii puterii si a acumularii problemelor socio-economice din tara-. Ceea ce s-a intamplat acolo, a adaugat liderul de la Kremlin, -nu a fost o surpriza pentru noi. In acelasi timp insa, este regretabil faptul ca, inca o data, alta tara din spatiul fost sovietic rezolva problemele politice prin metode ilegale, insotite de pogromuri si pierderi de vieti omenesti-. Potrivit unui ultim bilant, incidentele de joi, de la Biskek, s-au soldat cu 15 morti si peste 350 de raniti. Aseara, in oras au fost introduse restrictii de circulatie – in speranta ca va putea fi oprit vandalismul. Iar fortele armate au primit ordinul de a spori nivelul de alerta a trupelor.

Akaev a refuzat orice ajutor militar

Pe acest fundal, Nikolai Bordiuja, secretar general al Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva (ODKB), structura interstatala din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirgizstan, Rusia si Tadjikistan si care s-a reunit ieri la Moscova pentru a dezbate situatia din Asia Centrala, a declarat ca Akaev a refuzat ajutorul propus de ODKB. Din pacate, a spus Bordiuja, -Akaev a considerat oferta prematura, convins fiind ca situatia nu este atat de grava incat sa necesite o mobilizare a potentialului militar al tarilor semnatare ale Tratatului-. Interesante apar, in acest context, afirmatiile politologului Markov, potrivit caruia -in Kirgizstan nu are loc, asa cum s-a intamplat in Georgia sau Ucraina, o confruntare de interese intre SUA si Rusia. Este un conflict intre clanuri. Nu e revolta uzbecilor, din sudul tarii, este lupta dintre clanurile kirgize si uzbece. Iar consecintele acestei stari de fapt pot fi dintre cele mai dramatice pentru o zona unde stabilitatea este extrem de relativa-, avertiza analistul.