Barroso si Juncker planifica viitorul UE la Luxemburg

Executivul luxemburghez, condus de premierul Jean-Claude Juncker, l-a avut oaspete, ieri, pe seful Comisiei Europeane, Jose Manuel Durao Barroso, cu ocazia deschiderii activitatii presedintiei semestriale a Uniunii, preluata, de la 1 ianuarie, de catre Luxemburg. Vizita lui Barroso a avut drept scop discutarea agendei de lucru a autoritatilor europene pentru urmatoarele sase luni, perioada in care Marele Ducat se va afla in fruntea UE.

Premier si ministru de finante, Juncker spera sa obtina sprijinul executivului comunitar pentru punerea in aplicare a proiectelor legate de remodelarea Pactului de stabilitate in zona euro, pana in luna martie, incercand astfel sa dea viata regulilor fiscale a caror credibilitate a fost distrusa de nesupunerea Frantei si Germaniei in ce priveste mentinerea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB. Intalnirea dintre cei doi oficiali europeni, Barroso si Juncker (foto) a avut loc la Centrul Administrativ Pierre Werner din cartierul Kirchberg, in capitala Ducatului. Prioritatile presedintiei luxemburgheze a UE, actualitatea politica si ajutorarea victimelor valurilor seismice din Asia au fost subiectele principale din agenda discutiilor liderilor europeni, inaintea dejunului oferit de catre seful statului luxemburghez si de sotia sa la palatul rezidential.

Ajutoare esalonate

In contextul in care mai-marii lumii nu contenesc sa ofere sume consistente in vederea ajutorarii victimelor si reconstructiei regiunilor devastate de tsunami, insusi seful Comisiei oferind din partea UE peste un miliard si jumatate de euro, secretarul de stat american Colin Powell (foto) solicita limitarea ajutorului acordat statelor asiatice, considerand ca o planificare esalonata pe termen lung a banilor ar fi mult mai propice. Mai mult, el crede ca sumele ar trebui oferite in functie de necesitatile fiecarui stat afectat si ca nu ar trebui pierdute din vedere si celelalte zone defavorizate ale lumii aflate in dificultate. Powell a mai subliniat ca exista riscul ca aceasta criza din Asia sa deturneze atentia comunitatii internationala de la alte probleme grave, cu atat mai mult cu cat liderii UE se vor reuni din nou pentru a discuta modalitatile prin care tarile distruse vor beneficia de ajutor. In plus, dupa ce a pus la bataie peste jumatate de miliard de euro, Berlinul s-a oferit acum sa construiasca in Asia un sistem de avertizare antitsunami, proiect pentru care si SUA s-au aratat interesate.

Amprente si poze

Acordul de la Schengen, compus din 32 de articole, o declaratie de intentie prin care statele semnatare se angajau sa faciliteze, pe cat posibil, trecerea frontierelor lor interioare si sa puna in aplicare masurile de cooperare necesare suprimarii controlului, a fost semnat la 14 iunie 1985 de catre reprezentantii Olandei, Belgiei, Luxemburgului, Republicii Federale Germania si Frantei. La 20 de ani de la incheierea acordului, Comisia Europeana a adoptat o propunere referitoare la reglementarea Sistemului de Informatii Vize (VIS) si schimbul de date intre statele membre cu privire la sederea pe termen scurt. In momentul cand acesta va intra in vigoare, adica din 2007, oricarui vizitator care are nevoie de viza Schengen ii vor fi indexate amprentele si fotografia, un centru comun european de informare urmand a fi creat incepand chiar de anul viitor.

Potrivit vicepresedintelui Comisiei, Franco Frattini, noul sistem a fost deja aprobat de statele membre UE, acesta avand doua tinte principale: pe de o parte, securitatea, prin imbunatatirea luptei impotriva imigratiei ilegale si a amenintarilor la ordinea publica, pe de alta, facilitarea conditiilor de calatorie in spatiul Schengen, care, in prezent, cuprinde toti vechii membri UE, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei, precum si trei state nemembre, Norvegia, Islanda si Elvetia. Conform recentului proiect, noii membri se vor alatura teritoriului Schengen din 2007. Dat fiind ca vizele de intrare sunt date de catre fiecare dintre state separat, oficialii atrag atentia asupra acestui gen de sistem care lasa loc pentru abuzuri. Dar pe viitor, solicitantul de viza va trebui sa isi lase amprentele si i se va lua o imagine digitala a fetei, informatii ce vor fi trimise in paralel la toate sistemele nationale de informare din fiecare stat membru precum si la sistemul comun de informatii privind vizele. Astfel, in timp ce autoritatea nationala procedeaza la verificarea aplicantului – daca are cazier penal, daca deja i-a fost refuzata viza -, simultan, sistemul central va cerceta istoricul solicitarilor de viza al acelei persoane si in spatiul Schengen.

Prin utilizarea noului sistem, doua dintre cele mai comune moduri de a frauda sistemul de vize vor disparea, iar aplicantul refuzat nu va putea sa isi inainteze cererea consulatului unei alte tari din Schengen, schimbarile ilegale de identitate fiind evitate prin verificarea datelor biometrice preluate anterior. Inca nu s-a decis insa daca informatiile biometrice vor fi introduse intr-un cip incorporat vizei sau intr-un card separat.

Invitatie

Comisarul european pentru educatie, slovacul Jan Figel, i-a propus fostului presedinte polonez, liderul istoric al sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, sa devina -consilier special- al UE. Raspunzand pozitiv invitatiei si solicitand totodata detalii referitoare la propunerea de cooperare, seful primului sindicat liber din tarile foste comuniste a reamintit autoritatilor de la Bruxelles ca -reunificarea Europei s-a realizat datorita Poloniei si cetatenilor ei-. Walesa, acum la varsta de 61 de ani, a avertizat oficialii europeni ca UE risca sa se transforme intr-o oligarhie si, din acest motiv, batranul continent ar trebui sa fie condus in baza valorilor crestine si -sa respecte Decalogul-.