Acasă În Lume Bilanțul războiului civil de la Kiev: „baie de sânge” cu zeci de...

Bilanțul războiului civil de la Kiev: „baie de sânge” cu zeci de morți și sute de răniți

DISTRIBUIȚI

Lucrurile iau o turnură din ce în ce mai violentă la Kiev, acolo unde s-a ajuns la un adevărat război civil între forțele de ordine loiale regimului Viktor Ianukovici și manifestanții care la rândul lor s-au organizat în echipe de război urban. Ucrainenii din piață nu vor să renunțe la luptă și nu se arată intimidați de anunțurile potrivit cărora autoritățile plănuiesc să trimită armata pe străzile Kievului pentru a face ordine. Din ultimele date, până la închiderea ediției, bilanțul victimelor ajunsese undeva la 100 de morți și 500 de răniți. Informațiile au fost oferite de șeful serviciului medical al protestatarilor pentru CNN, deși oficial fuseseră raportați numai 35 de morți și câteva sute de răniți. De asemenea, o parte din forțele de ordine au început să se predea protestatarilor după ce grupuri mici au fost pur și simplu prinde de manifestanți pe străzi lăturalnice din centrul Kievului. Acești polițiști au fost declarați drept „ostatici” de către Ministerul de Interne de la Kiev care a avertizat că ar putea decide o intervenție în forță pentru eliberarea lor. "În cursul atacurilor extremiștilor, 67 de agenți ai Ministerului de Interne au fost capturați. Forțele de ordine au dreptul să utilizeze armele pentru eliberarea colegilor", avertizează instituția citată. Ministrul de Interne Vitali Zakarcenko a semnat, ieri, după-amiază ordinul prin care polițiștii pot utiliza arme de foc ca parte din munca Centrului Antiterorist din cadre Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), informează agenția oficială de știri Ukrinform. Armele de foc pot fi folosite „pentru a proteja cetățenii pe amenințarea atacurilor la viețile lor, pentru a elibera ostatici, pentru a răspunde la atacurile împotriva polițiștilor și a familiilor lor dacă aceștia se află în pericol, pentru a respinge atacuri asupra unor obiective protejate, convoaie, asupra zonelor locuite de oameni, clădiri guvernamentale. Instituții și organizații, și pentru eliberare în cazul în care sunt ținuți captivi”.

Duel politic Vest-Est deasupra Ucrainei

În tot acest timp, în plan politic, nici puterea și nici opoziția ucraineană nu se grăbesc să aibă negocieri. La fel ca până acum, UE nu este capabilă să ofere soluții în „criza ucraineană” și vine din nou cu jumătăți de măsură. UE studiază un embargo asupra armelor și materialului destinate reprimării, în afară de sancțiuni „țintite” împotriva celor care se fac responsabili de violențele din Ucraina, au anunțat ieri surse diplomatice. Nu același lucru se întâmplă de la Moscova, de acolo de unde liderii ruși sugerează omologilor de la Kiev să intervină hotărât, nu să devină „cârpă de șters picioarele”. „Vom continua să cooperăm cu partenerii noștri ucraineni pe toate direcțiile, vom încerca să facem totul pentru a îndeplini promisiunile care au fost făcute. Dar, în același timp, este necesar ca partenerii noștri înșiși să aibă tonus, ca puterea în Ucraina să fie legitimă și eficientă', a afirmat premierul rus, Dmitri Medvedev. La rândul său, șeful diplomației ruse Serghei Lavorv a acuza Occidentul de standarde duble, spunând că SUA și UE nu au condamnat la fel de puternic și pe extremiștii ucraineni, așa cum au procedat cu regimul Ianukovici. ''Ne îngrijorează foarte mult acest lucru, întrucât există standarde duble și, totodată, ei (occidentalii) amenință cu sancțiuni și nu numai că amenință, americanii deja le-au introdus, ceea ce creează încă un stimulent pentru opoziție'', a adăugat ministrul rus. De la Kremlin, Putin va trimite la Kiev, la cererea lui Ianukovici, un emisar pentru a asista la negocierile de pace dintre putere și opoziție. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a exercitat ieri presiuni asupra președintelui ucrainean Viktor Ianukovici să accepte o susținere europeană în dialogul cu opoziția. Cancelarul german Angela Merkel a exercitat joi presiuni asupra președintelui ucrainean Viktor Ianukovici să accepte o susținere europeană în dialogul cu opoziția.

România, pe aceeași poziție cu UE și NATO

De la București, lucrurile din sfera politicului merg pe o linie previzibilă. Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că România susține în totalitate și va aplica toate deciziile UE și NATO privind Ucraina, inclusiv sancțiuni. "Astăzi, ministrul de Externe, domnul Corlățean, este la Bruxelles cu o poziție foarte clară a Guvernului României, și anume România susține în totalitate, și aplică, și este solidară cu toate deciziile care se iau la nivelul Uniunii Europene și la nivelul alianței Nord-Atlantice. Deci, tot ceea ce se decide astăzi la Bruxelles, că facem împreună cu partenerul strategic SUA și cu UE facem. Dacă e vorba de sancțiuni, dacă e vorba de orice măsură prin care să se oprească violențele, România este un partener fidel și foarte hotărât din acest punct de vedere, lucru pe care l-am spus tot timpul și lucru pe care și președintele Băsescu și eu, ca prim-ministru, și Parlamentul, dacă va fi întrebat, vorbim cu o singură voce: suntem de acord toți cu acest lucru", a declarat premierul Victor Ponta, referindu-se la Ucraina. La rândul său, președintele Traian Băsescu a reluat ieri apelul la adresa președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, de a nu folosi Armata împotriva protestelor, și, de asemenea, la liderii opoziției, să se delimiteze de elementele radicale violente, soluția fiind satisfacerea revendicărilor opoziției și anticipatele.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.