Bush promite alte revolutii

In noaptea de miercuri spre joi, presedintele Statelor Unite a evocat oportunitatea ducerii mai departe a operatiunilor de schimbare de regimuri in Caucaz si Asia Centrala. Intre timp, liderul opozitiei din Uzbekistan, teatrul ultimei -revolte populare-, pe care nici SUA, nici Rusia nu indraznesc sa o identifice cu o revolutie similara celor din Georgia sau Ucraina, estima ca -nu este obligatoriu ca detronarea presedintelui Islam Karimov sa conduca la venirea la puterea de la Taskent a islamistilor radicali-.

Despre revolutii si democratii presedintele George W. Bush a vorbit la receptia oficiala organizata la Washington de Institutul International Republican (IRI), organizatie acuzata, recent, de seful FSB-ului rus, Nikolai Patrusev. Adresandu-se Dumei de Stat, el a afirmat ca IRI a decis sa aloce 5 milioane de dolari pentru inlaturarea presedintelui Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko. Planurile americanilor nu se opresc insa aici.

-Nu e decat inceputul-

Dupa o introducere plina la laude la adresa activitatii desfasurata de amintita institutie (apreciez munca depusa de IRI pentru promovarea cauzei libertatii in lume), Bush a amintit ca, -in ultimele 18 luni, am fost martori ai revolutiilor de trandafiri, oranj si purpurii, ai revolutiilor lalelor si stejarului. Si nu e decat inceputul-, a atras atentia Bush. Potrivit spuselor sale, valul miscarilor democratice va ajunge curand in Caucaz si Asia Centrala. -In intreg spatiu caucazian si central-asiatic cresc sperantele legate de perspectiva unor prefaceri, a unei vieti mai bune-, a informat presedintele Statelor Unite. Bush nu a intrat in detalii concrete, evitand sa numeasca statele vizate, dar se poate presupune ca liderul de la Casa Alba ar fi putut avea in vedere Armenia, iar din Asia Centrala, Kazahstanul si Uzbekistanul.

Coincidente stranii

Coincidenta face ca interventia lui Bush sa vina la doua zile dupa ce politologul rus Stanislav Belkovski prezenta, la Moscova, -graficul revolutiilor- din perimetrul fostei URSS, unde Belarus aparea la categoria -tarilor cele mai stabile-, Armenia si Kazahstanul fiind incluse pe lista statelor vulnerabile. Alta coincidenta demna de luat in considerare: ieri, Moscova a anuntat, prin vocea sefului Statului Major al Fortelor Armate, generalul Iuri Baluevski, -ca o parte din patrimoniul bazelor militare rusesti stationate in Georgia sa fie mutate in Armenia vecina-. Potrivit spuselor lui, calendarul retragerii va fi elaborat in cel mai scurt timp.

-Salvatori civili-

Dupa aceasta scurta escala in Rusia, revenim la discursul lui Bush. Printre altele, singurul stat -nominalizat- a fost Belarus. -Polonia, Litunia si Letonia lucreaza deja cu liderii societatii civile din Belarus pentru a aduce libertate in ultima dictatura a Europei-. Pentru exportul democratiei pe tot cuprinsul planetei, Washingtonul intentioneaza sa infiinteze unitati de reactie rapida. Dupa cum a spus Bush, aceste structuri vor fi alcatuite din angajati ai diferitelor institutii civile si diplomatice, ce pot fi rapid expediate in zonele de criza in calitate de -salvatori civili-. -Existenta unor astfel de instrumente de lucru va permite trimiterea acolo unde este nevoie de specialisti chemati sa ajute la desfasurarea cu rezultate maxime a programelor de intrajutorare-, a tinut sa explice locatarul de la Casa Alba.

Fara Romania si Georgia

Totusi, ceva nu este in regula, ceva nu se potriveste. In ajunul ceremoniilor de la Moscova dedicate implinirii a 60 de ani de la victoria impotriva Germaniei hitleriste, presedintele georgian, Mihail Saakasvili, se pronunta, intr-un articol scris special pentru -Washington Post-, in favoarea convocarii unei noi -conferinte de la Ialta-, una menita -a libertatii si democratiei-. Pe acest fundal, el invita Romania si Ucraina sa actioneze laolalta pentru democratizarea Belarusului. Reiese, prin urmare, ca Bush nu doreste implicarea Georgiei in aceasta afacere. In ce priveste Bucurestiul, nu trebuie uitat ca, pana una-alta, Belarus formeaza cu Rusia o uniune interstatala. Apoi, nu este Lukasenko presedintele care sa se intimeze in fata unor astfel de amenintari, mai ales cand are de partea lui una dintre cele mai bine pregatite armate din spatiul ex-sovietic.

Lupte intre clanuri

Temandu-se, probabil, ca tronul liderului de la Kremlin va incepe sa se clatine mai devreme decat s-ar fi crezut, si nu atat pe fondul presiunilor externe, cat in contextul tot mai coerentelor miscari din tabara democratilor rusi, decisi sa-si uneasca fortele pentru alungarea lui Vladimir Putin din fruntea statului, clanurile din anturajul prezidential au declansat aprige batalii pentru supravietuire. Una se duce in jurul a ceea ce a mai ramas din impunatoarea companie petroliera IUKOS, dar adevarata miza a jocului ramane problema transferului puterii. Interesant este ca Duma de Stat a fixat pentru 8 iunie dezbaterile legate de posibilitatea ca, pe viitor, presedintele sa fie ales nu prin vot universal, ci de parlamentari. Dupa esecul suferit de diplomatia rusa in Ucraina, la Moscova au reizbucnit cu o intensitate nebanuita discutiile vizand transformarea Rusiei in republica parlamentara, cu trecerea celor mai importante prerogative prezidentiale pe umerii primului-ministru si a legislativului. In acest sens, s-a spus ca, dupa 2008, cand ii expira mandatul la Kremlin, Putin ar putea schimba fotoliul de sef al statului cu cel de sef al executivului. Dar pana atunci mai este.