Canalul pe Bistroe nu e o amenintare

Seful diplomatiei de la Kiev, Boris Tarasiuk, a stat doar cateva ore la Bucuresti, dar a reusit sa acopere aproape intreaga agenda de lucru. Si a plecat plin de optimism si vorbind de o noua atmosfera, de incredere, instalata in relatiile dintre Romania si Ucraina.

– Cu ce impresii plecati de la Bucuresti?

– Cu impresii dintre cele mai pozitive. La intalnirea finala a celor doua delegatii am si declarat, de altfel, ca, desi a fost scurta, vizita noastra a fost o vizita la prieteni, sentiment pe care l-am trait la toate intrevederile avute cu ministrul de externe, cu primul-ministru si cu presedintele. Atmosfera a fost cu adevarat prieteneasca si constructiva. Daca este sa compar ultima mea vizita in Romania in calitate de ministru, din 1999, cu cea de acum, diferenta este uriasa.

– Se poate acum vorbi de incredere?

– Da, cred ca in relatiile noastre s-a instaurat alta atmosfera. Acum se poate vorbi despre incredere. De fapt, fara aceasta noua atmosfera, nu ar exista nici rezultatele realizate. In mod particular, as dori sa subliniez cu satisfactie faptul ca ne-am apropiat la un pas de rezolvarea definitiva a unei probleme care a umbrit ani de zile relatiile noastre – este vorba de Combinatul de la Krivoi Rog. Cred ca aceasta chestiune va fi complet stearsa de pe ordinea de zi in cursul anului viitor. Pe de alta parte, am revenit la formatul bilateral de negociere a problemei privind delimitarea faliei continentale si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra.

– S-au inregistrat progrese la acest ultim punct?

– Da. Bilantul ultimei intalniri de acum 10 zile dintre delegatiile noastre ne permite sa vorbim de progrese. Am analizat cu ministrul roman de externe o formula, pe care nu o pot detalia acum, dar care ne poate conduce catre o solutie finala a acestei probleme. Valabila pentru ambele parti. Este o formula noua, diferita de cea analizata in luna martie, cu prilejul vizitei intreprinse la Kiev de ministrul roman de externe, Mihai Razvan Ungureanu. In plus, spre deosebire de trecut, am depolitizat problematica legata de minoritatea romana din Ucraina si de minoritatea ucraineana din Romania. Si in loc sa pierdem timpul cu acuzatii, asa cum s-a intamplat in trecut, acum am hotarat sa trecem la o abordare constructiva, sistemica. Astfel, si eu, si ministrul Ungureanu am semnat scrisori, una catre Inaltul comisar OSCE pentru minoritati nationale, a doua adresata secretarului general al Adunarii parlamentare a UE, pentru ca cele doua instititutii sa organizeze o misiune unica de monitorizare a situatiei ucrainenilor din Romania si a romanilor din Ucraina. Ne-am debarasat, astfel, de analize si aprecieri subiective. Va exista o apreciere comuna, pe baza careia vom trage concluziile necesare, unde lucrurile nu merg cum trebuie si ce trebuie facut.

– Despre canalul navigabil Dunare – Marea Neagra?

– Am discutat si despre canalul ucrainean, am procedat la un schimb de pareri. In plus, am inmanat presedintelui Traian Basescu o scrisoare din partea presedintelui Viktor Iuscenko. I-am informat pe partenerii romani ca in luna iunie s-a hotarat stoparea lucrarilor de adancire a canalului Bistroe pe segmentul ucrainean al Dunarii, pentru a permite comisiei de expertizare a ministerului nostru sa stabileasca daca mediul inconjurator are sau nu de suferit de pe urma acestui canal. Recent, comisia si-a incheiat observatiile, ajungand la concluzia ca, din punct de vedere ecologic, regiunea nu este supusa unui pericol substantial si ca respectivul canal poate fi redat navigatiei. In acelasi timp, am convenit cu ministrul Ungureanu sa recomandam ministrilor nostri de resort sa se intalneasca pentru a elabora si semna un acord privind protectia mediului inconjurator, document al carui proiect l-am predat partii romane. Astfel, se poate spune ca am transferat aceasta problema pe un fagas constructiv. Vreau sa spun ca noile autoritati ale Ucrainei au mostenit aceasta chestiune de la vechiul regim, dar ca vom depune toate eforturile pentru ca acest subiect sa se transforme intr-o tema de colaborare, de nu invinuiri reciproce, cum a fost pana acum.

– Transnistria a fost prezenta printre subiectele abordate?

– Bineinteles ca s-a regasit. Si in discutiile cu ministrul Ungureanu, si in dialogul cu premierul Tariceanu si cu presedintele Basescu. Am identificat existenta unui interes comun, care rezida in obtinerea cat mai repede posibil a unei reglementari politice a problemei transnistrene. Pe baza respectarii integritatii teritoriale a Republicii Moldova, pe baza -planului Iuscenko-, acceptat de toate partile implicate in procesul de solutionare a acestei crize. Ucraina nu este de acord cu alegerile parlamentare asupra carora insista partea transnistreana si programate pentru decembrie, si noi, alaturi de toti ceilalti participanti la eforturile de normalizare a situatiei, nu recunoastem decat acele alegeri care se vor derula cu participarea observatorilor internationali. In alta ordine de idei, toate partile implicate au fost de acord cu infiintarea unei comisii de evaluare, care se va deplasa in Transnistria pentru o estimare obiectiva a situatiei si vom pregati alegeri cu participarea comisiei internationale.

– Romania va fi prezenta la toate aceste discutii internationale?

– Ucraina se pronunta pentru participarea directa a Romaniei la acest proces, dar acordul nostru nu este suficient. Ucraina a insistat, de asemenea, si pentru includerea in grupul de mediatori a UE, SUA si a Romaniei. Pentru Uniunea Europeana si Statele Unite s-a obtinut doar statutul de observatori la aceste negocieri, prezenta Romaniei nefiind dorita de anumiti participanti.

– Credeti ca in Transnistria este posibila o revolutie portocalie?

– Revolutiile apar in anumite circumstante concrete. In Transnistria nu exista o astfel de situatie care sa conduca la un larg protest popular. Cat priveste alegerile din decembrie, ele nu reprezinta evenimentul capabil sa creeze conditiile pentru o astfel de revolutie.