Acasă În Lume CCE își exprimă aprecierea față de reziliența instituțiilor UE în timpul pandemiei

CCE își exprimă aprecierea față de reziliența instituțiilor UE în timpul pandemiei

DISTRIBUIȚI

Instituțiile UE au dat dovadă de o reziliență considerabilă în fața pandemiei de COVID-19, se concluzionează într-un raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a UE au reacționat, fiecare, în mod prompt și flexibil și au beneficiat de investițiile pe care le realizaseră anterior în digitalizare. Cu toate acestea, instituțiile UE mai au de abordat unele provocări pentru a valorifica la maximum inovarea și flexibilitatea determinate de criză într-o lume post-COVID.

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, a fost înregistrat oficial primul caz de COVID-19 în Europa. În decurs de câteva săptămâni, boala s-a răspândit în întreaga UE. Dat fiind că populația era îndemnată să rămână acasă și să lucreze de la distanță, întreprinderile și instituțiile au trebuit să găsească modalități prin care să asigure continuitatea activității. Instituțiile UE se mai confruntaseră deja, în trecutul recent, cu crize sanitare și de siguranță, cum ar fi cea cauzată de epidemia de Ebola căreia au trebuit să îi facă față delegațiile UE (2014) sau atacurile teroriste de la Bruxelles (în 2016) și de la Strasbourg (în 2018). Amploarea și durata crizei provocate de pandemia de COVID-19 au fost însă fără precedent. Pentru a evalua reziliența instituțiilor UE în fața acestei crize, auditorii UE au analizat nivelul lor de pregătire și modul în care acestea au făcut față pandemiei de COVID-19, precum și învățămintele pe care le-au desprins în urma crizei.

„Instituțiile UE nu au fost imune la criza provocată de pandemia de COVID-19. Criza a avut efecte profunde și de amploare asupra modului de funcționare a instituțiilor și asupra modului de lucru al personalului acestora”, a declarat domnul Marek Opioła, membrul Curții responsabil de acest audit. „Organizațiile reziliente sunt cele care au capacitatea de a învăța dintr-o criză și de a o depăși mai puternice. Curtea consideră că organismele UE și-au dovedit reziliența în ultimii doi ani marcați de criză.”

În a doua jumătate a lunii februarie 2020, cele patru instituții auditate începuseră să își activeze planurile de continuitate a activității. Potrivit auditorilor, aceste planuri au oferit o bază solidă pentru răspunsul instituțiilor la criză, chiar dacă nu erau cu adevărat concepute pentru a face față tipului de perturbare pe termen lung ca cea cauzată de pandemia de COVID-19. Prin urmare, instituțiile UE au trebuit să își adapteze și să își completeze planurile cu decizii ad-hoc. Auditorii au constatat că ele au realizat acest lucru cu succes, în pofida faptului că coordonarea era limitată de autonomia instituțiilor și de rolurile lor diferite și deoarece normele în vigoare erau diferite de la stat membru gazdă la altul.

Această diversitate în abordări nu a împiedicat instituțiile să reducă la minimum perturbările și să își îndeplinească în continuare rolurile. Activitatea a fost menținută la un nivel similar celui din anii precedenți. Instituțiile au reușit chiar să adopte inițiative importante în materie de politici – cum ar fi planul de redresare NextGenerationEU în valoare de 750 de miliarde de euro – și bugetul UE pe șapte ani pentru perioada 2021-2027. Auditorii subliniază că toate acestea au fost realizate ținând cont, în același timp, de asigurarea protecției sănătății și a stării de bine a personalului lor. În pofida nivelului inegal la care erau pregătite, instituțiile UE auditate au reușit să își doteze întregul personal cu soluții pentru munca de la distanță în decurs de șase săptămâni. Pandemia a accelerat implementarea instrumentelor de comunicare și de colaborare, precum și introducerea fluxurilor de lucru fără hârtie. Cu toate acestea, digitalizarea proceselor administrative rămâne „un șantier în curs”, în special în ceea ce privește facturarea electronică.

De îndată ce restricțiile din primăvara anului 2020 au fost ridicate, instituțiile UE au lansat exerciții de desprindere de învățăminte cu privire la răspunsurile lor la criza provocată de pandemia de COVID-19 și au început să identifice inovații care ar putea fi menținute într-o lume post-criză. De exemplu, extinderea modalităților de lucru de la distanță ar putea genera economii semnificative, în special la nivelul cheltuielilor de deplasare și, în mod posibil, la nivelul costurilor aferente clădirilor de birouri. Modificările aduse deplasărilor și clădirilor, precum și extinderea muncii de la distanță oferă totodată oportunități în materie de impact asupra mediului. Cu toate acestea, potrivit auditorilor, astfel de oportunități nu au fost încă în mod clar identificate.

Auditul a acoperit patru instituții ale UE: Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Raportul de față face parte din seria de activități de audit desfășurate de Curte pe tema COVID-19. Acesta constituie o primă evaluare a impactului crizei asupra funcționării instituțiilor.

Raportul special 18/2022, intitulat „Instituțiile UE și pandemia de COVID-19 – Acestea au acționat cu promptitudine, dar mai au de abordat unele provocări pentru a valorifica la maximum inovarea și flexibilitatea determinate de criză”, este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.