Home În Lume Ce caută neamțu-n Bulgaria?

Ce caută neamțu-n Bulgaria?

DISTRIBUIŢI

„Ce caută Rasmussen la Sofia?“, se întreba în urmă cu o lună ziarul bulgar „Sega“. Întrebări cu Bulgaria sunt multe, mai ales de la instalarea ca premier, în iulie 2009, a energicului fost primar al capitalei, Boiko Borisov. Perplexa replică a lui Pampon „Ce caută neamțu-n Bulgaria?“ e reluată de la o vreme de analiști în felurite ipostaze ce țin de politică, energetică sau chestiuni militare.
Va intra și Bulgaria în sistemul american antirachetă din sud-estul Europei, față de care Sofia și-a afișat disponibilitatea? Ori va merge pe un proiect similar, sub egida NATO (de unde și vizita la Sofia a secretarului general al Alianței, apropo de prima întrebare). Apoi: are de gånd Bulgaria să-și schimbe strategia energetică, dacă tot temporizează ori anulează proiecte convenite cu Rusia? În sfårșit, intervine o schimbare majoră în orientarea geopolitică a Bulgariei, dacă ținem seama de toate cele de mai sus?
Să le luăm pe rånd. Apărarea antirachetă în Europa e încă un subiect nedecantat. Sunt variante americane, ale NATO, ale Rusiei și rămåne de văzut pentru care dintre ele se va opta și dacă ele vor fi, eventual, combinate. Bulgaria pendulează deocamdată între proiectul american și cel nordatlantic și se declară împotriva amplasării de rachete antirachetă rusești pe teritoriul ei, cum este o idee.
În materie de energetică, premierul Borisov a făcut trei anunțuri stupefiante. 1. Renunță la oleoductul Burgas-Alexandroupolis, care ar fi dezavantajos și ecologic, și economic (proiect ruso-greco-bulgar). 2. Proiectul de sursă occidentală Nabucco e mai interesant pentru Bulgaria decåt proiectul rusesc South Stream, dar o decizie fermă în materie va fi luată abia la toamnă. 3. Bulgaria renunță la proiectul centralei nuclear-electrice de la Belene, ce trebuia construită în colaborare cu Rusia.
Înseamnă, toate acestea, o reorientare spectaculoasă a politicii externe a Bulgariei? „Se mută“ Bulgaria mai la Vest, mai departe de Moscova? Opoziția de stånga de la Sofia și unii comentatori ruși au pus deciziile anunțate de premier pe seama presiunilor exercitate de Occident, dar Borisov a amintit că țara sa a optat în mod clar pentru Vest, de freme ce a intrat în NATO și în UE.
Comentatorul rus Andrei Fediasin dedramatizează lucrurile. Borisov, spune el, vrea să distragă atenția partenerilor occidentali de la amploarea corupției din țară și tărăgănează proiectele convenite cu Rusia pentru a obține condiții mai bune. „Acum cinci ani, toate aceste demersuri ale Bulgariei i-ar fi putut șoca pe partenerii ruși, dar nu acum“, „nu e un motiv de vărsat lacrimi“, scrie Fediasin. „Nezavisimaia Gazeta“ ia însă lucrurile mai în serios: „Experții ruși văd în aceste evenimente o presiune a UE și a SUA pe statele din Balcani. Dar problema e mai profundă. Dezmembrarea Iugoslaviei și agravarea contradicțiilor americano-turce au suscitat în Bulgaria speranța de a deveni o putere regională. Sofia are intenția de a atinge acest obiectiv făcånd din Bulgaria o redută a influenței americane în Europa de sud. De aici, o înclinație antirusească a politicii bulgare“. Drept care, continuă autorul articolului, Aleksei Fenenko, „Rusia trebuie să-și reconsidere politicile sale din zona Balcanilor“. Mai precis, să continue să lupte pentru a-și păstra „resursa bulgară“, dar să ia în considerare trei parteneriate alternative: cu Turcia, cu Romånia și cu Ungaria. Alternative care au, însă, și ele dezavantaje. De pildă, cu Romånia: „ar putea crea probleme Moscovei din cauza disputelor Romåniei cu Ucraina, Serbia și Ungaria și a aspirațiilor sale în privința R. Moldova“. Analistul rus creditează Romånia cu un sindrom al cetății asediate pe care domnia sa pare să-l resimtă mai acut la Moscova decåt noi, împricinații de la București.
Oricum, îndelungatele și sucitele discuții energetice romåno-ruse devin mult mai consistente.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.