Politica Agricola Comuna (PAC) este o politica elaborata la sfarsitul anilor *50, in cadrul Comunitatii Economice Europene, ca raspuns la lipsurile alimentare cu care se confrunta populatia din vestul Europei, dupa cel de-al doilea razboi modial. Principalul sau creator a fost olandezul Sicco Mansholt, care a si propus prima reforma a PAC, la sfarsitul anilor *60.
Initial, aceasta politica avea drept obiective cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic, prin dezvoltarea productiei agricole si prin utilizarea optima a factorilor de productie (in primul rand a fortei de munca), asigurarea unui nivel de trai echitabil populatiei agricole, stabilizarea pietelor, asigurarea securitatii in aprovizionare si asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.
Ulterior, prin reformele din anii *60 si *90, reformelor motivate de modificarile survenite in agricultura in cadrul Comunitatii si la nivel mondial li s-au adaugat si alte obiective precum imbunatatirea competitivitatii produselor agricole comunitare prin reducerea preturilor, garantarea sigurantei alimentare si calitatii alimentelor pentru consumatori, prin imbunatatirea procesarii si marketingului produselor agricole si introducerea in PAC a unei politici complexe de dezvoltare rurala, in vederea asigurarii unor venituri stabile si a unui standard de viata echitabil pentru agricultori, precum si pentru crearea unor oportunitati si alternative de angajare pentru fermieri si familiile acestora.
Ultima reforma, initiata de comisarul pentru agricultura Franz Fischler, reprezinta un pachet de propuneri de ajustare pe termen mediu a reformei PAC si a fost luata in discutie de catre Comisia Europeana in iulie 2002. In momentul aderarii la Uniunea Europeana, in domeniul agriculturii, Romania va adopta, pe langa acquis-ul aferent, si ajustarile propuse de Comisie prin -reforma lui Fischler.-
Principalele motive ce au stat la baza propunerii de reformare a PAC in 2002 si care l-au -inspirat- pe Fishler au fost imbunatatirea competitivitatii si orientarea catre piata a agriculturii europene, justificarea mai buna a cheltuielilor publice aferente sectorului agricol, sprijinirea veniturilor agricole, conditionata de respectarea standardelor privind calitatea alimentelor, protectia si conservarea mediului, a bunastarii animalelor, peisajului, patrimoniului cultural si imbunatatirea balantei si echitatii sociale. Aceasta revizuire are drept scop inlocuirea actualului sistem prin care fermierii cauta sa primeasca subventiile maxime posibile prin incurajarea productiei la standarde inalte pentru a obtine cel mai bun profit pe piata.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
