Germania si Rusia decid soarta Ucrainei

De 10 zile, Ucraina clocoteste. In tara, demonstratiile continua, iar patimile cresc de ambele parti ale baricadei. Candidatul opozitiei la functia suprema in stat, Viktor Iuscenko, a cerut demisia rivalului sau, premierul Viktor Ianukovici. Parlamentul a spus nu. Dupa ce si-a pus familia la adapost, Ianukovici a propus o formula de compromis: el – presedinte, Iuscenko – premier. Idee respinsa. In ajun, liderul de la Kiev, Leonid Kucima, se pronuntase pentru convocarea de noi alegeri, fara Ianukovici, dar cu Serghei Tihipko, fost director al Bancii Nationale si lider al partidului Ucraina muncitoare, in calitate de pretendent la presedintie. Pe acest fundal, cancelarul german, Gerhard Schroder, singurul lider al UE care a sunat la Kremlin, si presedintele rus, Vladimir Putin, au convenit sa respecte alegerea poporului Ucrainei, tara amenintata nu doar de divizare teritoriala, dar si de colaps economico-financiar. Schroder si Putin au sustinut ipoteza convocarii unui al treilea scrutin.

Intre timp, simpatizantii lui Viktor Iuscenko au lansat ieri o tentativa de luare cu asalt a sediului parlamentului de la Kiev, unde deputatii au respins o motiune de cenzura depusa de opozitie impotriva premierului Viktor Ianukovici. Incheind de urgenta sedinta, presedintele Radei Supreme, Vladimir Litvin, a iesit in fata protestatarilor, intr-o tentativa cu adevarat disperata de a calma spiritele si a evita un adevarat dezastru: o posibila interventie a fortelor de ordine.

Referendumul se amana

-Rada suprema este unicul pilon al democratiei si singurul organ legitim al puterii care poate adopta decizii importante in acest moment-, a lansat el adresandu-se multimii stapanite cu greu de unitatile de militie. El a chemat la ratiune, promitand, totodata, ca tot ce va depinde de el si de colegii lui parlamentari va fi facut pentru a iesi din impasul creat. Intre timp, administratia regiunii Donetk a anuntat amanarea, pentru o data ulterioara, a referendumului privind statutul acestei importante zone miniere din estul Ucrainei, unul dintre fiefurile premierului Iuscenko. Initial, consultarea fusese programata pentru 5 decembrie.

Cazacii cu Ianukovici, tatarii cu Iuscenko

Potrivit presei moscovite, decizia celor din Donetk, hotarare care a starnit un val de ingrijorare in randul capitalelor occidentale, de unde s-au facut auzite alte si alte apeluri la unitatea teritoriala a tarii, a venit la interventia locatarului de la Kremlin, Vladimir Putin. Intr-un articol intitulat -Valul dezintegrarii cuprinde Rusia-, ziarul -Nezavisimaia gazeta-, scria, ieri, ca -unitatile de cazaci de pe Don sunt gata sa lupte pentru Ianukovici si sa restituie Rusiei stravechile pamanturi cazacesti, pierdute in urma Tratatului de pace de la Brest- si cedate Ucrainei dupa dizolvarea URSS. In acest timp, nota publicatia, tatarii rusi, care dispun de o puternica diaspora in afara granitelor, sunt pregatiti sa sara in ajutorul lui Iuscenko. -Doamne fereste ca ultimele evenimente din Ucraina sa iasa cu varsare de sange, cand in conflict vor interveni state straine-, avertizeaza comunicatul dat publicitatii in acest sens de Centrul civic al tatarilor din Rusia.

Sa-i lasam pe altii sa se bata

Pe acest fundal, Curtea Suprema a Ucrainei, care de doua zile analizeaza plangerile depuse de opozitie in legatura cu fraudarea alegerilor din 21 noiembrie, a luat o noua pauza. Se preconizeaza ca astazi, in cursul diminetii, sa fie dat verdictul. De ce dureaza atat dezbaterile? Sau, mai corect spus, exista o incercare de tergiversare a lucrurilor? E posibil. Cat magistratii isi bat capul straduindu-se sa gaseasca adevarul in maldarul de dosare depuse de ambii candidati la presedintie, pe coridoarele puterii si ale opozitiei se poarta negocieri, se fac planuri, se schiteaza noi strategii. Timpul preseaza. Bancile nu mai permit retragerea depozitelor, casele de schimb si-au inchis portile, intreprinderile la fel, in timp ce directorii de firme si-au trimis oamenii in concediu fara plata. Oricum, nimeni nu mai lucreaza. Unii sunt in piata, altii stau in fata televizoarelor. Centrul Kievului este blocat, singurele magazine alimentare deschise sunt in cartierele marginase. Pe acest fundal, Ianukovici l-a indemnat pe contracandidatul sau ca, in caz de noi alegeri, sa nu se mai inscrie in cursa electorala.

Eu la presedintie, tu la guvern!

De asemenea, Ianukovici a precizat ca alt scrutin poate fi convocat doar in cazul in care Curtea Suprema va confirma acuzatiile de falsificare a rezultatului votului. Dar, daca nu va exista o asemenea constatare, Ianukovici este gata sa-si asume functia de presedinte al Ucrainei, sa realizeze reforma politica si sa-l propuna pe Iuscenko drept candidat la sefia guvernului. Ceea ce, in conditiile reformei evocate, ar insemna prerogative extinse in contul executivului si al parlamentului, cu mandat restrans pentru seful statului. Asa cum se intampla intr-o republica parlamentar-prezidentiala. Iuscenko a refuzat insa categoric sa fie prim-ministru sub presedintia lui Ianukovici. Orgolii? Se poate. Desi acest scenariu pare cu adevarat capabil sa normalizeze situatia din Ucraina.

Fara primul-ministru

In orice caz, Ianukovici pare sa-si fi jucat rolul. Cel putin asa au interpretat analistii de la Kiev demisia din ajun a presedintelui Bancii Nationale, Serghei Tihipko. Numele liderului partidului -Ucraina muncitoare- a figurat, de altel, pe lista posibililor candidati la succesiunea lui Kucima inainte ca numele lui Ianukovici sa fie inclus. Un bun profesionist, el se bucura de mare popularitate la nivelul electoratului. Dar, precizau analistii, el nu are nici o sansa de a-l invinge pe Iuscenko. Prin urmare, liderul opozitiei ramane marele favorit.