Liderii din zona euro au căzut de acord, joi, asupra unui nou pachet de salvare a Greciei în valoare de 109 miliarde de euro, care include, pentru prima dată, și sprijin de la creditori privați, inclusiv bănci, care vor acorda Atenei condiții mai ușoare de rambursare. Acordul, la care s-a ajuns în cursul unui summit de urgență al celor 17 țări din zona euro, implică sprijin și din partea Fondului Monetar Internațional.
Băncile și alți investitori privați vor contribui cu 37 de miliarde de euro la acest nou pachet de salvare destinat Greciei. Implicarea unor creditori comerciali în acordarea de asistență Greciei a fost unul dintre cele mai spinoase subiecte ale discuțiilor. Franța și Banca Centrală Europeană erau împotrivă, temându-se că ar putea genera o criză bancară la nivel european, ar putea împinge Spania și posibil Italia în prăpastie și chiar ar pune în pericol solvența înseși BCE. Germania insista însă ca sectorul privat să preia o parte din responsabilitate. "Grecia este un caz special", a pledat cancelarul Angela Merkel.
Un alt argument împotriva implicării unor creditori non-guvernamentali a fost acela că orice mișcare ce ar permite țării o rambursare în condiții mai blânde va fi văzută de agențiile de rating ca o recunoaștere tacită a faptului că Grecia nu-și poate susține împrumuturile, ceea ce ar pune-o într-o situație de "incapacitate parțială de plată". Această situație ar limita capacitatea anumitor instituții, inclusiv BCE, de a continua să împrumute bani Greciei, pentru că așa îi impun propriile sale reguli.
Premierul elen, Georgios Papandreou, a salutat înțelegerea la care au ajuns liderii UE. "Avem acum un program și un pachet de decizii ce creează o administrare sustenabilă a îndatorării Greciei. Iar în final, va însemna, desigur, nu numai finanțarea unui program, dar și ușurarea unei poveri ce apăsa asupra poporului grec", a comentat Papandreou.
Președintele francez Nicolas Sarkozy a dat asigurări că sectorul privat nu se va implica și în Irlanda și Portugalia, însă aceste țări ar putea beneficia de pe urma reducerii ratei dobânzii.
Profesorul Nouriel Roubini, de la Stern School of Business, cel care a prezis actuala criză, a declarat că deși la summit s-a spus că restructurarea datoriei Greciei este un caz excepțional, "peste un an, Portugalia și Irlanda vor necesita aceleași facilității".
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
