Intalnirea dinaintea -razboiului rece-

Ultimul mare rendez-vous inscris in programul voiajului european al presedintelui Statelor Unite, George W. Bush, (convorbiri cu omologul sau rus, Vladimir Putin) s-a desfasurat ieri, la Bratislava. -Nu astept nimic senzational de la aceasta intrevedere-, recunostea liderul de la Kremlin, incoltit din interiorul si din afara tarii, poate mai dur ca niciodata, pentru comportamentul sau dictatorial, pentru devierea de la democratie si subjugarea libertatii de expresie. -Rusia este o tara europena, dar Europa si SUA respecta aceleasi valori-, declarase, la randul lui, Bush.

De altfel, abaterea Rusiei de la drumul cel bun a devenit una dintre temele majore dezbatute la intalnirile la nivel inalt ale NATO si UE desfasurate la Bruxelles, in prezenta lui Bush. Reuniuni la care presedintele american s-a vazut nevoit sa promita public ca va aborda subiectul cu Putin si ca va aduce la cunostinta omologului rus punctul de vedere al partenerilor europeni ai SUA.

Logica neoimperialista a Kremlinului

Despre ferma intentie a presedintelui Bush de a ridica, la Bratislava, chestiunea democratiei in Rusia, alaturi de flirtul nuclear al Moscovei cu Iranul si de tendintele neoimperialiste ale Kremlinului in fostul spatiu sovietic, se stie de doua saptamani, imediat dupa convorbirile de la Ankara dintre ministrii de externe ai celor doua state, Condoleezza Rice si Serghei Lavrov. Cu acel prilej, secretarul de stat american a insistat cu tarie ca respectiva problematica sa figureze printr-o fraza speciala pe ordinea de zi a intalnirii prezidentiale -in format restrans-. Iar ieri, intrevederea Bush-Putin a inceput -intre patru ochi-. Rice declara, la acea data, ca presedintele american este deosebit de ingrijorat de -concentrarea tot mai accentuata a puterii in mainile Kremlinului-, ceea ce a facut ca legislativul si justitia sa ajunga un fel de marionete si instrumente de rezolvat interesele anumitor clanuri instalate in jurul lui Putin. Rice i-a dat foarte clar de inteles colegului sau rus ca Bush nu mai poate ignora punctul de vedere al elitei americane, care i-a cerut, imperativ chiar, o reactie dura si adecvata la -semnalele tot mai alarmante- din Rusia.

Moldova si Belarus

In replica la pretentiile partii americane, Kremlinul si-a pregatit propria lui lista de pretentii. In orice caz, asa scria ieri cotidianul -Kommersant-, citand surse bine informate din anturajul prezidential. In primul rand, Putin intentiona sa solicite lamuriri in ceea ce priveste tot mai evidenta -implicare a Occidentului in revolutiile de catifea dintr-o serie de tari membre CSI-. Intr-un fel de raspuns anticipat la preocuparile lui Putin, Bush declara ieri la Bratislava ca -cetatenii Republicii Moldova si Belarusului trebuie sa se foloseasca de sansa lor si sa faca un pas spre libertate la viitoarele alegeri. Revolutiile democratice care au poposit in Europa Centrala si Rasariteana in urma cu 15 ani au ajuns recent in Georgia si Ucraina. Peste 10 zile, electoratul moldovean va avea prilejul de a-si realiza potentialul democratic, prezentandu-se la birourile de vot-, a indemnat locatarul de la Casa Alba. Sunt convins, a continuat Bush, -ca, intr-o buna zi, toate tarile si toate popoarele vor fi libere-.

Misiune neindeplinita

In fata unei asemenea abordari a problemei, orice -consens- devine imposibil. Este mai mult decat evident ca Washingtonul nu intentioneaza sa abandoneze un lucru inceput si care, cel putin pana acum, s-a derulat fara nici un hop. Dar este la fel de evident ca, cel putin in aceasta faza, Rusia este incapabila sa accepte situatia data: adica sa-si recunoasca neputinta de a-si duce la indeplinire o misiune admisa tacit de Occident: pastrarea puterii de influenta intr-o zona de maxim interes pentru Rusia-CSI, cu conditia democratizarii regiunii. Este insa imposibil sa-i inveti pe altii ceea ce tu nu stii sau te prefaci ca ai uitat. Ca atare, acel razboi rece despre care atat s-a vorbit in ultimul timp, va reveni in relatiile dintre cele doua state nucleare.

Coridor de securitate

In acelasi articol de ieri, -Kommersant- preciza ca Putin si-a propus, de asemenea, sa-i aminteasca lui Bush de numultumirea Moscovei fata de intentiile Washingtonului de a amplasa baze militare in Georgia, avioane AWAKS in Kirgizstan si de a crea o alianta de state centralasiatice, dar fara participarea Rusiei, Chinei si Iranului. Kremlinul, sublinia sursa citata, este de parere ca -toate aceste demersuri ale partii americane pot fi percepute drept realizarea unui joc strategic de excludere a Rusiei din spatiul fost sovietic. Putin este gata sa-i sugereze lui Bush o colaborare de consolidare, in jurul granitelor rusesti, a unor coridoare de securitate, care sa previna raspandirea terorismului international-.

Aproape doua ore

Ajuns la Bratislava in jurul orei 15.00, Putin s-a indreptat imediat spre locul de desfasurare a summit-ului. Dupa aproape doua ore, cei doi demnitari continuau sa discute. Semn bun, semn rau? Posibil, conferinta de presa organizata imediat dupa ar fi trebuit sa clarifice lucrurile. Doar daca Bush si Putin nu se vor limita la declaratii generale, indiciu clar al rupturii definitive dintre Statele Unite si Rusia.

Acord nuclear

Cotidianul american -The Washington Post- anunta, ieri, ca SUA si Rusia vor adopta, la summit-ul de la Bratislava, noi masuri comune in lupta impotriva proliferarii armelor de distrugere in masa si in domeniul intaririi securitatii din jurul obiectivelor militare strategice, in special a depozitelor de materiale atomice. Concret, acordul pe care cei doi presedinti urmau sa-l semneze la incheierea convorbirilor bilaterale trebuia sa consemneze disponibilitatea Moscovei de a accelera lucrarile de sporire a gradului de siguranta la respectivele obiective.