La cateva zile dupa ce parlamentul de la Chisinau a aprobat, cu o serie de completari, planul ucrainean de rezolvare a crizei transnistrene si la cateva saptamani dupa ce Moscova si Tbilisi conveneau termenele de evacuare din Georgia a bazelor militare rusesti, secretarul general al NATO, Jap de Hoop Scheffer, a intreprins ieri o vizita la Moscova pentru discutii cu presedintele Vladimir Putin.
Dincolo de traditionala analiza a relatiilor bilaterale, s-a vorbit mult despre -conflictele latente- din spatiul fostei URSS, cu accent pe situatia de pe Nistru si din regiunea caucaziana. In ajun, regimul separatistilor tiraspoleni anuntase ca nu va permite niciodata inlocuirea -contingentului rusesc de mentinere a pacii- cu trupe straine. Asa cum a cerut conducerea oficiala a Republicii Moldova, prin vocea presedintelui Vladimir Voronin, recent oaspete, la Bruxelles, al UE si NATO. -Alianta nu trebuie sa doreasca sa joace un rol direct in reglementarea conflictelor regionale din perimetrul postsovietic-, a venit, de la Kremlin, raspunsul lui Jap de Hoop Scheffer. -Pe arena internationala exista alti jucatori in acest sens, precum OSCE-, a explicat el. Pe de alta parte insa, a adaugat el, -NATO are obligatia de a invita partile implicate la solutionarea conflictelor, dar blocul nu trebuie sa devina jandarmul intregii lumi-. Frumoase cuvinte, ticluite parca anume pentru a spulbera temerile Moscovei, de a calma spiritele la Tiraspol. Mai ales ca, printre altele, Jap de Hoop a afirmat ca organizatia pe care o conduce nu si-a propus sa-si deschida baze in tarile baltice. Iar intr-un interviu acordat presei moscovite, el subliniaza ca NATO nu intentioneaza sa se instaleze pentru totdeauna la granitele Rusiei. In limbaj diplomatic asta inseamna o oferta. Mingea este acum in terenul Kremlinului. Ce va spune Putin, ce vor spune generalii rusi, ce va spune ministrul apararii, Serghei Ivanov? Inaintea vizitei lui Jap de Hoop, Moscova a gazduit summit-ul Organizatiei securitatii colective (ODKB), structura interstatala in interiorul CSI, din care fac parte, alaturi de Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan si Kirghizia. S-a decis, printre altele, dezvoltarea aspectului militar al institutiei. A fost formulata o propunere de cooperare cu NATO. Presedintia rotativa a ODKB a revenit lui Putin.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
