Parada militara sub supravegherea politiei

4.700 de politisti si jandarmi au fost ieri mobilizati de autoritatile franceze pentru a garanta succesul aniversarii caderii Bastiliei pe 14 iulie 1789. Masurile de securitate au fost cu atat mai necesare, cu cat in urma cu un an presedintele francez a fost tinta unei tentative de asasinat. Cei circa 170.000 de participanti la obisnuita parada au fost nevoiti sa se inghesuie in cele 50 de zone delimitate de bariere de metal. Cei care nu au mai incaput au fost somati sa circule, fiindu-le interzisa stationarea pe trotuare. Unitatile militare prezente la parada desfasurata sub deviza -fortele franceze in actiune- au fost alese dintre cele care au participat de-a lungul anilor la operatiunile desfasurate in Afganistan sau Balcani. In mod simbolic, organizatorii au distribuit in rolul de vedeta a manifestarilor un grup de 120 de soldati ai corpului european, condusi de un general german, ca semn al unitatii regasite a vechiului continent.

Pentru ca nimic sa nu umbreasca solemnitatea sarbatorii nationale a Frantei – 14 iulie, zi care a marcat, in 1789, caderea Bastiliei, o prima victorie a cetatenilor Parisului impotriva unui simbol al vechiului regim – au fost mobilizati 4.700 de politisti si jandarmi, cu 1.000 mai multi decat anul trecut, cand presedintele Jacques Chirac a fost tinta unei tentative de asasinat.

Spectatorii – circa 170.000 de oameni – care au dorit sa asiste la parada s-au vazut inghesuiti in cele 50 de perimetre de securitate delimitate de bariere metalice. Cei ramasi pe trotuar au fost obligati sa circule continuu, fortele de ordine interzicand stationarea intr-un singur lor. Festivitatea de ieri a fost plasata sub semnul -fortele franceze in actiune-, unitatile prezente pe Champs-Elysees avand deja la activ participari la operatiuni militare in strainatate, fie ca este vorba despre Afganistan, Coasta de Fildes sau Balcani. Vedeta defilarii a fost insa Europa Apararii, simbolizata de prezenta a 120 de soldati ai Corpului european (unitate compusa din trupe provenite din Germania, Belgia, Spania, Franta, Luxemburg si care formeaza embrionul apararii europene) si care au deschis marsul, sub comanda unui general german. Sub un cer senin, traditionala defilare a inceput dupa ce presedintele Republicii, Jacques Chirac, a strabatut Champs-Elysees, la bordul unui vehicul special alaturi de seful Statului Major al armatei, generalul Henri Bentegeat. Ajuns in Piata Concorde, seful statului a urcat la tribuna de onoare, de unde a urmarit un scurt spectacol muzical oferit de o fanfara militara.

A urmat apoi mult asteptatul interviu acordat de seful statului pe 14 iulie. In direct de la Palatul Elysees, el a incercat, prin intermediul ziaristilor canalelor de televiziune France 2 si TF1, sa raspunda multora dintre preocuparile opiniei publice, de la pensii, somaj si impozite la reforma asigurarilor de sanatate si esecul politicii de stat in Corsica. Astfel, Chirac a afirmat ca -adaptarea constituie unica modalitate de a face fata conjuncturii mondiale dificile si incerte in care traim-. In alta ordine de idei, el a propus guvernului sa se angajeze -intr-o veritabila comunicare- in dosarul fierbinte al pensiilor, dupa ce parlamentul va vota reforma din acest domeniu. -Cei care se simt abandonati nu au fost bine informati-, a apreciat Chirac, in opinia caruia, -o data votata, aceasta reforma a pensiilor ar trebui sa faca obiectul unei veritabile comunicari in sensul cel mai social al cuvantului-. In alta ordine de idei, presedintele francez a recomandat executivului sa procedeze la o reducere a impozitelor. Totodata, el s-a pronuntat pentru o egalizare a asigurarilor sociale pentru stergerea discrepantelor existente intre diferitele categorii sociale si a identificat drept -prioritate majora a preocuparilor guvernului- problema somajului. Pe de alta parte, el si-a exprimat dorinta ca ministrii de finante ai zonei euro sa -examineze impreuna modalitatile provizorii de revizuire a Pactului de Stabilitate-.