Presedintele Vladimir Putin a ignorat ieri, in deschiderea conferintei de la Moscova privind modificarile climatice, apelurile ONU in favoarea ratificarii rapide a Protocolului de la Kyoto vizand reducerea emisiilor de noxe ce provoaca efectul de sera. Reuniti timp de o saptamana in capitala Rusiei, liderii statelor europene si conducerea Natiunilor Unite vor incerca sa obtina din partea Moscovei confirmarea intentiilor ei de aderare la acest protocol. Exista, totusi, putine sanse de reusita.
Locul de desfasurare a consfatuirii nu a fost ales intamplator, Rusia fiind cea care blocheaza, deocamdata, punerea in aplicare a prevederilor acordului semnat in Japonia in urma cu sapte ani. -Guvernul studiaza cu atentie aceasta chestiune, ce face parte dintr-un ansamblu de probleme dificile, dar nu imposibil de rezolvat. O decizie va fi luata dupa ce cabinetul isi va incheia analiza-, a declarat Putin adresandu-se asistentei. Fara a intra in detalii referitoare la un eventual calendar, el a adaugat: -Rusia sustine activ ratificarea pe cat de repede posibil a protocolului de la Kyoto-.
Documentul nu poate intra in vigoare decat dupa ratificarea lui de catre un anumit numar de state, care sa insumeze 55% din emisiile de gaze. Deocamdata sunt doar 44 de procente. Rusia este luata in calcul cu 17 procente, iar SUA, cu 36. Cum Washingtonul a declarat cat se poate de raspicat ca refuza sa adere la un protocol capabil, in opinia SUA, sa afecteze dezvoltarea economiei nationale, pozitia Moscovei apare ca decisiva, ea putand inclina balanta intr-o parte sau alta. Protocolul de la Kyoto cere statelor industrializate sa-si reduca, pana in 2008-2012, emisiile de noxe cu 5,2% fata de nivelul acestora din 1990. Moscova s-a angajat in repetate randuri sa ratifice textul, dar cu anumite conditii ce reclama, inainte de toate, garantii financiare. Concret, autoritatile de la Kremlin se tem de o cadere drastica a pretului la gaze naturale si petrol, din moment ce protocolul ii obliga pe consumatorii occidentali sa recurga putin la combustibili fosili. Mare producator de gaze, Rusia este al doilea exportator mondial de petrol dupa Arabia Saudita.
-Speram sa fiti mai precis in privinta datei ratificarii-, i-a reprosat lui Putin Joke Waller-Hunter, responsabilul Conventiei ONU pentru modificari climatice. La randul ei, miscarea ecologista Greenpeace l-a criticat pe liderul de la Kremlin, amintind ca -au trecut peste trei ani de cat Moscova tot analizeaza mijloacele de transpunere in practica in Rusia a Protocolului de la Kyoto-, iar -orice noua tergiversare ar putea, pe viitor, sa dea peste cap intreg procesul initial in Japonia-. Intr-un mesaj adresat participantilor la conferinta, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a solicitat, la randul lui, Rusiei sa aprobe documentul. -Ma alatur persoanelor de pretutindeni care asteapta cu nerabdare ratificarea de catre Federatia Rusa, gest care va permite intrarea in vigoare a protocolului si va galvaniza si mai mult actiunea unei lumi intregi-, a spus el. In opinia lui Annan, gazele cu efect de sera emanate de combustibili precum petrolul, carbunele sau gazele naturale sunt susceptibile de a reduce talia calotei glaciare arctice, afectand dramatic regiunile agricole sau facand sa dispara o serie de insule prin cresterea nivelului marii. -Daca aceste previziuni se confirma, copiii si nepotii nostri nu vor intelege cum de am putut permite asa ceva-, a lansat Annan. In replica, Putin a afirmat: -Oamenii spun despre noi ca suntem o tara nordica si ca doua sau trei grade suplimentare nu constituie un motiv de ingrijorare-.
Simona Haiduc
Romania joaca asul afacerilor cu aer poluat pe piata europeana
La prima vedere, un eventual refuz al Rusiei de a ratifica Protocolul de la Kyoto si a da astfel unda verde implementarii internationale a documentului va da o puternica lovitura potentialului de afaceri in domeniu al Romaniei. Tara noastra este asteptata sa joace un rol-cheie pe cea mai importanta si poate cea mai complexa piata a acestui mileniu, fiind cea mai atractiva din Europa Centrala si de Est in domeniul proiectelor de reducere a emisiilor poluante, dupa cum arata un studiu realizat in comun de compania norvegiana de consultanta Point Carbon si de firma ungara Vertis Environmental Finance.
Romania a semnat Protocolul in 2001, cu un an inaintea tarilor UE.
Documentul obliga statele semnatare la o reducere medie de cinci procente fata de nivelul din 1990 a gazelor cu efect de sera, responsabile de incalzirea planetei si alte fenomene meteorologice greu de controlat. Reducerea trebuie sa devina efectiva incepand cu 2008.
Proiectele aflate in pregatire, politicile de mediu, climatul de investitii si cel institutional, ca si experienta de pana acum compenseaza mediul investitional riscant si plaseaza Romania inaintea Slovaciei, Cehiei, Poloniei, Ungariei, Bulgariei si chiar a Rusiei, sustin expertii internationali. Cel mai prost la acest capitol stau statele baltice, Slovenia, Ucraina si Croatia.
Anticipand mersul pietei, companiile straine s-au orientat deja catre Romania, care, potrivit obligatiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto, are de vandut pana in 2008 cel putin 25 milioane tone de CO2 sau echivalent pe an. Surplusul este un rezultat direct al declinului industrial de dupa prabusirea comunismului, urmare dezintegrarii sistemului economic format prin industrializare fortata.
Desi Romania a incheiat primele proiecte guvernamentale in domeniu cu Marea Britanie si Statele Unite, state precum Olanda, Elvetia, Norvegia, Austria sau Danemarca au recuperat din mers, semnand memorandumuri de intelegere cu guvernele care s-au succedat la putere la Bucuresti si care, indiferent de culoarea politica, au inteles ca domeniul tranzactiilor cu drepturi de emisii de carbon va aduce beneficii substantiale Romaniei.
Cel putin opt proiecte sunt acum in desfasurare in Romania, care vinde la pretul pietei, intre 2 si 10 dolari tona de CO2. Recomandarile Bancii Mondiale se ridica undeva la 2,6 dolari. Preturile vor creste o data cu dezvoltarea pietei, dar si cu transferul atentiei de la proiectele bazate pe implicare guvernamentala la cele business to bussines, estimeaza specialistii romani. Pretul maxim prognozat va atinge in aceste conditii chiar 28 de dolari/tona.
Experti guvernamentali pe probleme de mediu in Romania, citati de -Financial Times-, se tem si de perspectiva ratificarii Protocolului de catre Rusia si Ucraina, in lipsa aprobarii SUA. La fel ca Romania, Rusia si Ucraina dispun de mari cantitati de credite de emisii poluante, conditii in care vor fi prea multi vanzatori si prea putini cumparatori, iar piata va fi dezechilibrata.
Oricare va fi decizia Rusiei, sansa Romaniei se va materializa in principiu pe piata europeana, asteptata sa devina functionala in 2005. O astfel de piata exista deocamdata numai in Marea Britanie, in timp ce Japonia se pregateste sa ia startul anul viitor.
Se estimeaza ca investitiile statelor UE vor creste semnificativ o data cu aderarea Romaniei la organismul comunitar – in 2007 -, dat fiind ca noile membre sunt asteptate sa acopere nevoile tarilor mai dezvoltate din Uniune, potrivit PointCarbon. Reglementarea nivelului de emisii poluante se va putea face astfel strict pe piata comuna europeana, la un nivel al tranzactiilor de 1,8 miliarde de euro in perioada 2008-2012, arata grupul international de cercetare Ecofys. Un alt motiv pentru ca Rusia sa refuze ratificarea, in lipsa unuia dintre cei mai importanti potentiali cumparatori.
Roxana Frosin
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
