Ministrii de externe si ai comertului din cele 21 de tari membre ale Formului de cooperare economica Asia – Pacific (APEC) s-au reunit pentru pentru doua zile in capitala chiliana, pentru a examina o serie chestiuni de actualitate, precum acordarea de sprijin Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), impulsionarea schimburilor economice si a investitiilor sau lupta impotriva coruptiei. Astazi, la Santiago sunt asteptati sa soseasca sefii de stat si de guvern, printre care presedintele SUA, George W. Bush, omologii lui chinez si rus, Hu Jintao si Vladimir Putin, si primul-ministru al Japoniei, Junichiro Koizumi.
Inca de la inceputul saptamanii, Santiago pare un oras asediat. Fortele de ordine reusesc cu greu sa imprastie miile de demonstranti antiglobalizare, care invadeaza zilnic principalele artere ale orasului, protestand fata de prezenta liderului american. Au fost arestate deja aproape 150 de persoane, numarul acestora urmand sa creasca, probabil, dupa venirea inaltilor oaspeti.
O zona comerciala gigant
Demnitarii vor trebui sa decida daca este sau nu posibila crearea unei gigantice zone de liber schimb, care sa regrupeze toate statele membre. -Nu pot afirma ca ministrii de externe si cei ai comertului au reusit identificarea unei pozitii unice in aceasta chestiune-, a recunoscut presedintele comisiei, Alan Bowman. Forumul reuneste Australia, Brunei, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Statele Unite, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Malaiezia, Mexic, Noua Zeelanda, Papua-Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore, Taiwan, Thailanda si Vietnam.
Multe intrebari politice
Ca de obiecei, astfel de reuniuni ofera celor prezenti prilejul de a mai schimba o vorba intre patru ochi. Subiecte sunt mai mult decat suficiente pentru astfel de intrevederi bilaterale. Mai ales acum ca este prima deplasare peste hotare a lui Bush dupa victoria din alegerile de la 2 noiembrie. De altfel, el are deja programata o discutie cu Putin. Si care se anunta teribil de fierbinte, mai ales dupa anuntul incendiar din ajun al liderului rus, care a amenintat lumea cu noi arme atomice, -de care nu dispune si nu va dipune in umatorii ani nici unul din statele- care fac parte din asa numitul -club nuclear-. In plus, Rusia a depus ieri la ONU documentele de ratificare a Protocolului de la Kyoto de limitare a emisiilor de gaze cu efect de sera, document la care SUA refuza sa adere, dar care, gratie Kremlinului, va intra in vigoare la 16 ianuarie, spre marea bucurie a Uniunii Europene.
Cate ceva despre razboiul rece
In alta ordine de idei, Putin arde, se pare, de nerabdare sa afle de la omologul lui american cum vor arata relatiile dintre cele doua state dupa venirea la carma diplomatiei de la Casa Alba a Condoleezzei Rice, o adepta a liniei dure si o specialista in URSS, in locul moderatului Colin Powell. Pentru ca, daca lucrurile vor continua sa evolueze dupa modelul actual, se poate afirma fara drept de tagada ca razboiul rece si-a reluat locul pe arena mariilor jocuri politice. Mai mult, circula zvonuri potrivit carora delegatia rusa va dori sa afle care sunt intentiile Statelor Unite in fostul spatiu sovietic, vezi Ucraina, sau regiunea asiatica din CSI, zona unde interesele Moscovei si ale Washingtonului s-au intersectat in special pe linie energetica.
Vesnicele dispute teritoriale
Momente dificile il asteapta inclusiv pe Putin. Printre altele, pana aseara inca nu se luase nici o decizie in privinta unei eventuale intalniri cu premierul nipon, Koizumi. Zilele trecute, seful diplomatiei de la Kremlin, Serghei Lavrov, a declarat ca Rusia este dispusa sa retrocedeze Japoniei doua dintre cele patru insule care formeaza lantul Kurile. Aceasta disputa teritoriala, ce dateaza de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, constituie motivul pentru care intre Moscova si Tokio exista un tratat de pace. Oferta Rusiei, confirmata luni de Putin, a fost respinsa insa de partea nipona. Vorbind pe un ton foarte categoric, Koizumi a precizat ca -Japonia nu accepta jumatati de masura-. Cu alte cuvinte, totul sau nimic. Acum, pe cai diplomatice, se incearca o iesire din acest impas care pune sub semnul incertitudinii vizita lui Putin la Tokio, deplasare stabilita, in principiu, pentru primul trimestru al anului viitor.
Politica externa a Beijingului
La fel de problematice si delicate se prefigureaza a fi inclusiv convorbirile liderului chinez, Hu Jintao. In ultimul timp, presa americana s-a aratat extrem de critica la adresa atitudinii adoptate de autoritatile de la Beijing in relatiile cu state considerate paria de catre SUA, precum Iran si Coreea de Nord. De exemplu, -Washington Post- estima ieri ca -noua alianta dintre regimul de la Teheran si liderii chinezi ar putea cauza Statelor Unite importante pierderi- de influenta in Orientul Mijlociu. Pentru ca, nota ziarul citat, uzand de dreptul ei de veto in Consiliul de Securitate, China a impiedicat, practic, exercitarea de presiuni asupra Iranului, suspectat de ambitii nucleare. La randul lui, Hu Jintao nu-si va ascunde nemultumirea pentru politica promovata de Washington fata de Taiwan.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
