Pentru prima sa calatorie peste hotare, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a ales Republica Moldova. Duminica, el se va afla la Kiev, pentru ceremonia de investire la carma Ucrainei a lui Viktor Iuscenko. Doua vizite, absente initial din agenda de lucru a sefului statului roman, ce vin sa materializeze intentiile declarate ale Bucurestiului de a juca un rol major in acest spatiu geopolitic. Doua vizite ce pot fi numite si -de studiu-, de tatonare a terenului in vederea stabilirii viitoarelor strategii in aceasta regiune. Poate impreuna cu noua conducere a Ucrainei, poate alaturi de Polonia, unde Traian Basescu va ajunge la mijlocul saptamanii viitoare. Si nu este exclus ca primele concluzii sa fie trase la sfarsitul lunii, la Londra, in cadrul discutiilor pe care presedintele Basescu le va avea cu primul-ministru al Marii Britanii, Tony Blair.
Interesant este ca, dincolo de continutul convorbirilor de la Chisinau, presa locala nu a pierdut ocazia de a face speculatii, unele blande si nevinovate, alte acide si cu multe subintelesuri. De exemplu, ziaristii s-au aratat intrigati de faptul ca, despre sosirea lui Basescu, nu s-a aflat decat in ajun, practica oarecum inedita pentru astfel de evenimente. Despicand firul in patru, analistii au avansat ipoteza ca -secretomania care a invaluit venirea <grabnica> a presedintelui roman s-a facut la rugamintea sefului tarii gazda, Vladimir Voronin-, care, estima mass-media, a dorit sa -lamureasca unele detalii legate cu precadere de chestiunea transnistreana inaintea deplasarii liderului de la Chisinau la Kiev, la investirea lui Viktor Iuscenko-. Posibil, nota in acest sens publicatia electronica -Vremia-, -vizita lui Basescu trebuia sa coordoneze pozitiile Bucurestiului, Chisinaului si Kievului in procesul de solutinare a crizei de pe Nistru-.
-Intre patru ochi-
Asa sa fie? De ce nu, in ultima instanta. Doar Romania si-a exprimat dorinta de a contribui la normalizarea situatiei din Republica Moldova. Totusi, prudenta nu strica, mai ales ca intre tarile noastre nu exista un Tratat politic de baza si ca, pana acum, cel putin, vecinii nostri s-au aratat de atatea ori nu doar reticenti, ba chiar speriati de o eventuala aderare a Romaniei la eforturile de reglementare a dialogului dintre cele doua maluri ale Nistrului. In plus, nu trebuie uitata nici retorica agresiva practicata de oficialii de la Chisinau fata de gesturile noastre de prietenie, percepute, nici mai mult, nici mai putin decat -un amestec direct si grosolan in treburile interne ale unui stat independent-. Vorbe grele aruncate, este adevarat, intr-un anumit context politic, dar care nu se uita cu usurinta. Si care, fireste, indeamna la o analiza profunda a tuturor aspectelor pe care le presupune -incalzirea intervenita in raporturile- dintre Bucuresti si Chisinau. Expresie folosita de cei doi presedinti la conferinta de presa organizata la finalul intalnirii -intre patru ochi-.
Atentie la Voronin!
Inainte de toate, trebuie avut in vedere ca Republica Moldova se afla in plina campanie electorala pentru legislativele din luna martie. Desi lideri ai sondajelor de opinie, comunistii simt ca pierd teren in fata noilor formatiuni politice, mai vechi sau mai noi, care compun acum arena politica a tarii. Vine puternic blocul -Moldova democrata-, condusa de primarul Chisinaului, Serafim Urechean, politician respectat si considerat un adversar de temut pentru Voronin in cursa pentru magistratura suprema. De orientare prooccidentala, aceasta organizatie a socat opinia publica pronuntandu-se pentru iesirea tarii din CSI, -o adevarata bomba pentru Moldova, unde fortele centriste nu au jonglat niciodata cu astfel de scenarii riscante-. Locul trei este ocupat, in ordine, de crestin-democratii lui Iurie Rosca (unul din interlocutorii presedintelui Basescu) si care, in ultimul timp, a -patruns, la Kiev si Tbilisi, in tainele revolutiei portocalii-. Este evident ca, pe acest fundal, Voronin are serioase motive de ingrijorare pentru viitorul lui. Pentru a-si pastra puterea, el ar putea exploata la maxim, in interes electoral, vizita lui Basescu. Scopul fiind de a cuceri simpatia electoratului partidelor nationalist-unioniste. Pe de alta parte, nu ar fi de mirare daca la Chisinau, si nu numai, se vor gasi voci critice la adresa Cotroceniului, acuzat de sprijin acordat lui Voronin. Si ce daca presedintele Basescu si-a exprimat speranta ca asa ceva nu se va intampla!
Doua tari, doi avocati
-Romania garanteaza Republicii Moldova ca va fi cel mai puternic avocat pentru integrarea in Uniunea Europa-, declara presedintele Basescu dupa discutiile cu Voronin. La fel afirmase, cu ani in urma, si liderul polonez, Aleksander Kwasniewski, in privinta Ucrainei. Experienta a aratat insa ca, in astfel de cazuri, avocatul, indiferent de arta si maiestria lui, nu inseamna totul. Deocamdata, nici Ucraina, nici Republica Moldova nu se afla printre prioritatile Bruxellesului la capitolul aderare. In schimb, ambele foste republici sovietice sunt amenintate de divizare. De aceea, misiunea Bucurestiului si a Varsoviei ar trebui sa fie de preintampinare a unei asemenea evolutii a lucrurilor. In caz contrar, Romania si Polonia s-ar putea trezi, la un moment dat, rivale pentru suprematie in zona. Suntem hotarati, preciza presedintele Basescu, -sa tratam Republica Moldova cu respectul cuvenit unui stat independent si suveran. Suntem doua state legate de aceeasi istorie, de care nu ne este rusine niciunuia si cred ca trebuie sa ne lege viitorul comun in UE-.
Nu permitem santajul
Regimul separatist a cerut ieri Kievului, Moscovei, si OSCE sa exercite presiuni asupra Chisinaului care, sustin transnistrenii, vrea sa boicoteze procesul de pace. La inceputul anului, conducerea oficiala a Republicii Moldova a interzis deplasarea diplomatilor in spatiul din stanga Nistrului. Un gest survenit pe fondul hotararii tiraspolenilor de a reduce furnizarea de energie electrica in anumite zone ale tarii. Ieri, la Chisinau, presedintele Traian Basescu sublinia ca Romania nu va permite ca Republica Moldova sa fie santajata pentru energia electrica. Aluzie, fireste, si la Rusia, care a uzat de atatea ori de amenintarea cu inchiderea robinetului -la petrol si gaze naturale-, pentru a-si pastra puterea de influenta asupra Chisinaului.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
