SUA cer denuntarea Pactului Ribbentrop – Molotov

Cu cateva ore, practic, inainte ca seful administratiei americane, George W. Bush, sa porneasca in cel de-al treilea sau turneu european de la reinvestirea in functie si care cuprinde, printre altele, escale la Riga, Moscova si Tbilisi, consilierul prezidential pe probleme de securitate, Steven Hadley, a cerut Rusiei sa denunte pactul sovieto-german din 1939, cunoscut ca Pactul Ribbentrop – Molotov. Acelasi Hadley a precizat ca voiajul liderului de la Casa Alba va -fi urmat de o sporire a democratiei in intreaga Europa-.

Vorbind la o conferinta de presa la Washington, consilierul prezidential a tinut sa aminteasca faptul ca, in 1989, Uniunea Sovietica a denuntat respectiv. -Ar fi cazul ca si Rusia, in calitate ei de mostenitoare a URSS, sa faca acelasi lucru-, a estimat Hadley. Intre timp, Vladimir Putin, intr-un interviu acordat mass-media slovace in februarie, indemna la o interpretare corecta a evenimentelor istorice, rugand, totodata, sa nu se minimalizeze insemnatatea victoriei Uniunii Sovietice asupra nazismului.

Tacere la Kremlin

Interventia lui Hadley a starnit, cum era de asteptat, un val de furie la nivelul elitei politice de la Moscova. Rand pe rand, deputati, senatori, analisti si politologi au simtit de datoria lor sa iasa la rampa pentru a-si expune punctul de vedere, obligatoriu critic la adresa mesajului venit de peste ocean, ca intr-o veritabila intrecere. Kremlinul nu a gasit insa necesar sa comenteze spusele oficialului american. O tacere inteleapta. Nu mai era nevoie de alta sursa de tensiune pentru o atmosfera aflata si asa la limita exploziei. Oricum, alura de sarbatoare pe care Putin si echipa lui de colaboratori au incercat sa o imprime ceremoniilor din 9 mai dedicate implinirii a 60 de ani de la Victoria asupra fascismului, a fost serios deteriorata.

Convorbire telefonica

Totusi, potrivit -Financial Times-, caracterul de parada al evenimentelor de la Moscova nu-i vor permite, probabil, lui Bush sa fie pe cat de critic ar fi dorit el, dar mai ales opinia publica si clasa politica de peste ocean. Dar decizia locatarului de la Casa Alba de a vizita tarile baltice si Georgia va arata ca o adevarata provocare pentru colegul lui de la Kremlin. Mai ales ca, in ajun, intr-o convorbire telefonica avuta cu presedintele georgian, Mihail Saakasvili, Bush isi exprimase satisfactie pentru reformele economice si democratice din acest mic stat caucazian, lipsit de resurse minerale, dar veriga esentiala a sistemului de transport al petrolului si gazelor naturale spre pietele Occidentale, cu evitarea Rusiei.

Libertate pentru Belarus

Potrivit lui Hadley, la Riga, presedintele Bush intentioneaza sa aprobe pasii intreprinsi de tarile baltice pe drumul -eliberarii Republicii Belarus-. Nu cu mult timp in urma, secretarul de stat Condoleezza Rice calificase Belarus -ultima dictatura din Europa-. In plus, luna trecuta ea s-a intalnit cu liderii opozitiei din tara lui Aleksandr Lukasenko pentru a-i asigura de sprijinul Washingtonului. Expertii in problemele Rusiei sunt de parere, dupa cum nota -Los Angeles Times-, ca Bush nu putea proceda altfel. -Presedintele american va asista la o ceremonie unde inevitabil vor fi evocate momente ale dictaturii lui Iosif Stalin. Prin urmare, Bush nu are alta optiune decat de a sustine deschis noile democratii care au aparut pe ruinele URSS-. Punand punct acestor specualtii, -The Washington Post- estima, printre altele, ca -Bush nu si-a propus sa intre in confruntare publica. Intre patru ochi insa, fata in fata cu Putin, Bush nu are de gand sa taca. El ii va vorbi gazdei sale despre democratie, despre libertatea presei, despre oamenii de afaceri varati dupa gratii, despre autoritarismul lui Putin-.