In pofida criticilor venite din interiorul tarii, dar si din partea Uniunii Europene, Guvernul Turciei pare decis sa aduca in atentia Parlamentului un controversat proiect de lege privind mass-media, care vine in contradictie cu Legea fundamentala a tarii si cu cerintele blocului comunitar, dupa cum argumenteaza voci critice.
Aydin Dogan, magnatul presei din Turcia, al carui imperiu inghite doua treimi din veniturile publicitare anuale, este cel mai important sustinator al legii din afara Parlamentului si principalul beneficiar al viitoarelor reglementari.
Documentul, aprobat deja de comisiile parlamentare, prevede abrogarea interzicerii particparii patronilor din industria media la diverse licitatii guvernamentale pentru obtinerea unor drepturi in exclusivitate, cum ar fi distribuirea energiei electrice. De altfel, grupul de presa Dogan a castigat acest drept, fiind ulterior informat ca, potrivit legii, nu il poate exercita. Influenta lui Dogan este cu atat mai mare, cu cat sprijinul acestuia este considerat esential de majoritatea oamenilor politici, in vederea alegerilor de peste doi ani.
Diplomati din interiorul Uniunii Europene argumenteaza ca, o data adoptata, legea va periclita sansele Turciei de a incepe negocierile de aderare, ce ii sunt refuzate de peste 15 ani, sub diverse pretexte. Unul dintre aceste pretexte este chiar nerespectarea drepturilor omului. UE sustine ca noua lege va ingradi libertatea de exprimare prin mentinerea paragrafului ce interzice difuzarea emisiunilor in limba kurda, pe care Turcia se angajase sa il anuleze pana la sfarsitul anului trecut. O alta problema o constituie interzicerea difuzarii emisiunilor, respectiv publicarea articolelor, pesimiste. Un termen foarte larg care poate fi interpretat in functie de interesele politice. Pesimista ar putea fi, de exemplu, si criticarea partidului aflat la guvernare, care este considerat unul dintre vinovatii pentru problemele economice ale tarii.
Criticii mai sustin ca viitoarea lege va acorda puteri nelimitate patronilor din industria media si va da o puternica lovitura Internetului.
Pana acum, Guvernul de la Ankara a ignorat toate solicitarile privind amendarea proiectului de lege, inclusiv veto-ul acordat acestuia anul trecut de presedintele tarii, Ahmet Necdet Sezer. Seful statului va fi insa obligat sa semneze legea in cazul in care ii este prezentata a doua oara.
Ca un avertisment, presedintele a fost atacat in presa in legatura cu cheltuielile exagerate facute la palatul prezidential, pentru cumpararea unor draperii.
Ultima solutie este atentionarea Curtii Constitutionale in legatura cu neregulile existente in document. Dezbaterile acesteia vor dura insa ani buni, timp in care legea va putea functiona fara nici o problema.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
