Acasă Opinii Puneti listele de competente in CV, ca recrutorul e fraier!

Puneti listele de competente in CV, ca recrutorul e fraier!

DISTRIBUIȚI

O metoda foarte simpla prin care cei care imi trimit CV-urile adesea imi semnaleaza, inca de la inceput, ca nu sunt in stare sa gandeasca singuri, e moda de a-ti face un autoportret sintetic la inceputul lui, cu titluri de rubrica de genul profile summary, summary profile, resume summary, etc. Ce citesc eu de ateva zeci de ori pe zi, deci:

Summary statement – Core competencies:

Dealing with People: Establishing Focus, Providing Motivational Support, Fostering Teamwork, Empowering Others, Change Management & Leadership, Developing Others, Managing Performance, Attention to Communication, Great Communicator- Oral, Written and Persuasive Communication, Interpersonal Awareness, Influencing Others, Conflict Resolution, Dealing with Difficult Situations, Problem solver, Building Collaborative Relationships, Customer Orientation, Client Service – Anticipating and responding to needs and demands of clients (both internal and external).

Dealing with Business: An visionary strategist, Diagnostic Information Gathering, Analytical, Creative, Strategic, Forward, Conceptual & Critical Thinking, ITC technical deep knowledge, Software Process Improvement, Business and Technical Architecture, IS Strategy, Business Case for IS investment, Initiative, Entrepreneurial Orientation, Fostering Innovation, Achievement/Results Orientation, Thoroughness, Decision Making/Decisiveness

Self-Management: Self Confidence; Stress Management, Personal Credibility, Adaptability/Flexibility, Astonish Emotional Intelligence

Primul gand care-mi vine in minte este ca omul acesta ma ia de prost. Isi inchipuie el ca citesc toate acestea, cuvant cu cuvant, si cand ajung la ultimul imi spun, ooo, iata ce candidat nemaipomenit, exact ce avem noi nevoie, de cand il caut, Alexandra, cheama-l repede la interviu!

Daca asa crede, atunci e foarte, foarte interesant, e un indiciu pretios pentru mine. Daca nu crede, insa le-a pus, totusi, oare de ce a facut-o? Isi inchipuie el ca exista un singur recrutor pe lumea asta, sau un angajator care sa ia in serios asa ceva? Chiar si printre faimoasele fete blonde de 25 de ani de la HR, imbracate curat si frumos?

Cateodata, cand vreau sa nu ma mai puna pe mine sa le explic de ce nu ajung in faza urmatoare a recrutarii, iau lista asta de competencies, punct cu punct, si ii intreb ce inseamna fiecare in parte si diverse alte detalii. Cei mai multi cad cu mult aplomb in propria capcana si se fac de ras de-a dreptul. Apoi mai pun putina sare pe rana, ca sa ma razbun pentru timpul pe care mi l-au risipit: Stiai ca nu pot lua asa ceva in serios, inainte sa stau de vorba cu tine fata in fata. Da, evident! Atunci, de ce le-ai pus? Pai asa am vazut pe Internet. Dar nu ti s-a parut ceva ilogic, ca nu se potriveste? Ba da, dar… Dar ce? Aaaa…

Sunt multe firme si consultanti pe piata care iti fac un CV-beton in schimbul a cateva sute de Euro, sau chiar mii, daca sunt din Anglia, SUA, Danemarca sau cine mai stie de pe unde. Recunosc deja unele modele, doar cand le vad de departe punerea in pagina, inainte sa ajung sa le citesc.

Pe mine ma ajuta mult asta in recrutare. Iata, asadar, un manager care nu a fost in stare sa faca singur un lucru absolut banal, pentru care ar fi fost de ajuns sa stea doar cateva minute sa se gandeasca si, mai ales, sa se puna in locul celui care citeste. A luat o mie de Euro din banii familiei si i-a trimis in Anglia, ca sa primeasca un CV plin cu core competencies si key achievements, numai bun cat sa se incurce singur in el. Deci, daca a facut el asta cu propriii lui bani, oare ce va face cu cei ai companiei? Interesant, foarte, foarte interesant…

Si un mic rezumat pentru cei care tot nu au inteles singuri pana acum ce am vrut sa spun. SINGURUL rol al CV-ului este sa il faca pe cel care il citeste sa te cheme la interviu, nu mai mult decat atat. Prin urmare, in CV trebuie sa fie doar lucruri care sunt criterii de selectie. Daca nu sunt, nu au ce cauta acolo. Poti, eventual, sa le pui in mesajul insotitor, daca tii atat de mult la ele. Niciun recrutor sau angajator cu o minima experienta nu poate lua in serios, IN ACEASTA FAZA, ceea ce crezi tu despre tine. Nu te va suna vreodata pentru ca ai scris ca ai o astonishing emotional intelligence. Ca sa te cheme la interviu, au nevoie de facts and figures, de lucruri clare, neinterpretabile subiectiv. Restul, la discutia fata in fata.

Sigur, nu vorbesc aici de joburile tehnice, specializate, unde cauti pe cineva care sa stie un anumit lucru precis si vrei sa-l gasesti in CV, ci de cele de director generali, de manageri de toate felurile, mai mari sau mai mici. Dintre acestia, cred ca unul din zece ar avea cu ce si ar putea sa-si faca un summary statement care chiar sa contribuie la trecerea la urmatoarea faza, adica invitatia la un interviu. La trei, patru, sa zicem ca nu ar avea vreun efect, insa pentru jumatate dintre ei, formulele acestea bombastice si fara nicio sustinere sunt un risc absolut inutil asumat, fara rost. Si un beculet involuntar aprins recrutorului, dupa cum am spus…

Si o intrebare scurta pentru cei care v-ati pus astfel de liste de competente si profile summary in CV, dupa ce l-ati deschis si l-ati mai citit o data, acum:

Integral pe www.georgebutunoiu.ro

GEORGE BUTUNOIU este unul dintre cei mai importanți experți în recrutare din România

3 COMENTARII

  1. Voi recrutorii trăiți cu impresia ca aveți de unde alege. Va înșelați. In special pe aria meserii. Uite aici : am nevoie de 4 sudori si 4tubulatori. Buni! Știți ca la 3000 lei/ luna net nu găsiți uniul? Așa ca mai ușor cu cerințele.

  2. Cam aiurea articolul. Traiesc in America de Nord si nu am vazut niciodata „attention to communication”. Le zici fie „communication skills” fie „listening skills” daca vrei sa spui ca iti asculti interlocutorul cu atentie. Si la ambele, daca expertul HR vrea sa afle mai mult, iti pune mai multe intrebari la care trebuie sa vorbesti despre ANUMITE lucruri. De obicei le investe in situational sau behavioural questions ca sa poata sa rasuceasca unn pic cutitul daca ii pute ceva.
    Nu sunt de acord nici cu chestia cu „emotional intelligence”. Daca are nevoie de asa ceva (unii vor un manager cu high EQ si nu prea mult in rest) te cheama sa stati de vorba, dar te face muci daca nu stii despre ce vorbesti. Nu merge sa ii reciti ce ai citit prin carti.
    Daca scrii tot pomelnicul de mai sus, nu te cheama nimeni. Citesti cu atentie cerintele jobului, te uiti si la alte joburi postate de compania respectiva, te uiti pe glassdoor, te uiti pe siteul lor ce spun despre ei cu atentie la mission, vision, core values si pe baza la acestea toate iti faci o lista nu prea lunga despre ce crezi ca vor cu adevarat.
    Eu evit sa aplic la headhunters pentru ca ei de regula au o lista de oameni cu care au mai lucrat si pe care ii „baga in fata”. Daca am posibilitatea, scriu direct la recruiting manager (seful care angajeaza). Ii gasesti pe LinkedIn, pe Glassdoor, in articole despre companie.
    Iar pentru interviu, cateva intrebari esentiale sunt: „tell me about yourself”, „why do you want to work here?”, „why should we hire you?”. Nu cred ca am avut interview fara minum una din ele, de obicei doua (sau variante). Daca le zbarcesti pe astea, „we’ll let you know!”

  3. Si inca ceva: eu din start nu as angaja un HR cu grimasele din pozele de pe la alte articole si nebarbierit. Call me old timer, dar fata de candidati e „mutra” companiei mele!
    Omul isi face si el o reclama gratuita.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.