Acasă Politic Curtea Constituțională a amputat-o pe ANI

Curtea Constituțională a amputat-o pe ANI

DISTRIBUIȚI

Două capitole din legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate au fost declarate neconstituționale în data de 14 aprilie, fiind admise parțial o serie de excepții de neconstituționalitate ridicate de avocata Alice Drăghici în cazul Șerban Brădișteanu, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Curtea Constituțională. Decizia Curții amintește de decizia acelorași judecători de a amputa și atribuțiile CNSAS. Astfel, două instituții importante pentru asanarea morală și materială a politicii românești au fost parțial anihilate. Avocata Alice Drăghici a declarat că în fapt decizia CC reduce efectiv activitatea Agenției Naționale de Integritate.
„ANI va deveni un fel de depozit al declarațiilor de avere. Nu va mai putea face sesizări, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze și să depoziteze declarațiile de avere și să-i amendeze pe cei care întârzie să le depună.“, a explicat avocata.
Pe de altă parte, Laura Ștefan, expert anticorupție al Societății Academice Române, a opinat: „Această decizie este o rușine, care nu poate fi egalată decât de decizia aceleiași Curți cu privire la declararea neconstituțională a legii de funcționare a CNSAS. Rețeta este simplă: atunci când instituțiile încep să funcționeze și ajung la nume mari, intră în scenă Curtea Constituțională, care desființează instituțiile-problemă. În cazul de față, Alice Drăghici a încercat să rezolve dosarul clientului ei prin intervenții la inspectorul de integritate și, pentru că n-a reușit, a apelat la Curtea Constituțională“. Capitolele care au fost declarate neconstituționale sunt I și VI din Legea 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI. 

Comisia Europeană a lăudat-o pe ANI

Ultimul raport al Comisiei Europene pe justiție aprecia ANI ca fiind o instituție funcțională și care are rezultate încurajatoare. „Instanțele au confirmat constatările privind averile nejustificate în două cazuri, dispunând confiscarea unor bunuri importante. Aceste decizii pot face obiectul unui recurs. Deciziile în alte patru cazuri de confiscare nu au fost formulate deocamdată. De asemenea, Agenția a trimis un număr important de cazuri procurorilor în vederea urmăririi penale, precum și diferitelor autorități pentru demersuri disciplinare“, susținea raportul. „În instanțe, ANI a apărat, în mod consecvent, constatările sale cu privire la incompatibilități sau conflicte de interese. În prezent, Agenția și-a stabilit nivelul interimar de personal și ar trebui să fie deplin operațională de îndată ce sistemul informatic de prelucrare a declarațiilor de avere și interese va fi complet implementat în 2010. Toate declarațiile de avere și interese primite în 2009 sunt accesibile publicului prin intermediul unui portal de pe site-ul Internet al ANI“, se arăta în document.
Aprecierile europenilor nu coincid însă cu cele ale politicienilor români, care s-au simțit amenințați de această instituție și au făcut aproape totul pentru a o discredita. Să nu uităm că ANI verifica dosare importante de miniștri și de lideri politici. Printre ultimele nume anunțate sunt Marian Vanghelie, Corneliu Vadim Tudor, precum și o serie de senatori aflați în stare de incompatibilitate.

Guvernul trebuie să dea o ordonanță de urgență

Specialiștii în drept constituțional consultați de ziarul „Curentul“ ne-au declarat că decizia Curții Constituționale are, probabil, la bază același raționament ca și în cazul CNSAS: nu pot exista autorități cu funcții jurisdicționale în afara sistemului juridic. Ce e de făcut? Aceiași specialiști ne-au precizat că guvernul trebuie să dea o ordonanță de urgență în  care să elimine elementele de neconstituționalitate din Legea ANI, iar ulterior această instituție va putea face cercetările preliminare, dar nu va mai putea da verdicte. Cât despre deciziile date până acum de ANI, acestea rămân în vigoare deoarece nicio prevedere nu poate acționa retroactiv, ne-au mai precizat specialiștii consultați de „Curentul“.

Articolele considerate neconstituționale

Curtea Constituțională (CC) a constatat că sunt neconstituționale prevederi al legii privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), judecătorii constituționali admițând, în parte, nelegalitatea articolelor 6, 7, 8, 13, 17, 38 (alineatul 2 – literele (f), (g), (h), 46 și 57.
Astfel, a fost declarat neconstituțional articolul 6, care prevede că „la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităților, instituțiilor sau societăților publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligați să comunice acestuia, în termen de cel mult zece zile lucrătoare, datele, informațiile, înscrisurile și documentele prevăzute la articolul 5, indiferent de suportul acestora, precum și date, informații sau documente pe care le dețin, care ar putea conduce la soluționarea cauzei“.
Articolul 7 se referă la posibilitatea ca inspectorul de integritate să dispună, fără acordul persoanei verificate, o expertiză pentru lămurirea neconcordanțelor dintre sesizare și întinderea bunurilor menționate în declarație.
Articolul 8 stabilește activitatea de verificare, modalitatea de întocmire a actelor de constatare și a proceselor-verbale.
CC a declarat neconstituțional inclusiv articolul 13, care stabilește atribuțiile ANI: verificarea declarațiilor de avere și interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanțelor sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităților și sesizarea organelor de urmărire penală, dar și aplicarea sancțiunilor.
Mai mult, articolul 17, care stabilește criteriile de numire a inspectorilor de integritate și a celorlalți funcționari publici din ANI, este nelegal.
CC a mai statuat că și prevederea care stabilește convocarea Consiliului Național de Integritate (CNI) nu este în acord cu legea fundamentală, adică alineatul 2 al articolului 38.
Articolul 46, care prevede procedura de confiscare a unei părți din avere și contestarea stării de incompatibilitate este, de asemenea, declarat neconstituțional.
Articolul 57 prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele desemnate potrivit articolului 9 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi și vor introduce în regulamentele de ordine interioară prevederi detaliate privitoare la declararea averii, declararea intereselor și a incompatibilităților, adaptate specificului respectivei instituții, care vor fi aduse la cunoștință tuturor angajaților împreună cu prevederile prezentei legi, prevederi care sunt și ele neconstituționale.
Decizia Curții s-a luat miercuri, ea urmând a fi motivată și publicată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.