Acasă Politic Opozitia parlamentara e sublima, dar lipseste cu desavarsire

Opozitia parlamentara e sublima, dar lipseste cu desavarsire

DISTRIBUIȚI

In cele 100 de zile care s-au scurs de la alegerile din noiembrie, actuala opozitie din Parlament nici macar nu a deschis ochii pentru a vedea ce face sau ce nu face Guvernul Nastase. Parafrazandu-l pe Caragiale, am putea spune, fara nici o rezerva, ca -opozitia e sublima, dar lipseste cu desavarsire-. E drept ca a pornit cu stangul la treaba, dar asta nu este o scuza pentru -motaiala- de pana acum din Parlament. PNL si UDMR s-au inteles sa incheie protocoale cu PDSR, acesta asigurandu-si, astfel, linistea. Cat despre PD, lupta pentru putere din interiorul partidului a redus la minimum vocea democratilor in Parlament. PRM este un caz aparte.

Inca de la inceput, partidele opozitiei nu s-au inteles si rezultatul s-a vazut. In ideea formarii unei opozitii democratice puternice, PNL, UDMR si PD au incercat sa izoleze PRM, lucru care nu le-a prea reusit, intrucat oamenii lui Vadim, eliberati de constrangerea oricaror protocoale cu PDSR, au criticat cu vehementa orice lege, punand adesea in umbra celelalte voci ale opozitiei. Astfel, puternicul -bloc al opozitiei democratice- s-a destramat inainte de a se fi inchegat, lipsa unei strategii comune de contracarare a puterii fiind mai mult decat evidenta.


Coabitarea PDSR – PNL i-a scos pe liberali din ringul opozitiei

Interesata de modificarea Constitutiei si de conservarea unor oameni pe functii, conducerea PNL si-a luat angajamentul, in protocolul semnat cu PDSR, sa asigure un climat politic stabil si constructiv in Parlament, asigurandu-i pe actualii guvernanti ca se va abtine de-a lungul anului 2001 de la initierea sau sustinerea oricarei motiuni de cenzura. Chiar daca liberalii au amutit aproape de tot in Parlament, liderii PDSR nu si-au indeplinit nici pe departe promisiunile stipulate in protocol. Putem spune chiar ca formatiunea lui Valeriu Stoica s-a aratat a fi mai mult un partener de drum pentru PDSR, lasand la coada sarcinile de partid de opozitie. Astfel, dupa ce au declarat in repetate randuri ca reprezinta proprietarii, liberalii au votat fara nici o rezerva varianta PDSR la Legea retrocedarii imobilelor nationalizate, iar la Legea secretului de stat au votat cot la cot cu parlamentarii puterii, chiar daca ulterior au recunoscut ca au gresit. Trebuie sa recunoastem ca au existat, totusi, cateva voci liberale care au incercat sa se faca auzite in Parlament. Vocile lor au fost insa acoperite de vocile puternice ale liderilor partidului, care invocau protocolul cu PDSR, in speranta implinirii unor obiective punctuale. Lucrurile nu s-au rezolvat in favoarea liberalilor, fapt ce a dus la cresterea presiunii in partid, in ideea denuntarii pactului cu puterea. Aceste presiuni au inceput sa-si faca efectul, acuzatiile dure aduse de liberali bugetului fiind cea mai buna dovada in acest sens. De altfel, mai multi liberali sustin ca la Delegatia Permanenta din mai exista sanse mari ca PNL sa rupa protocolul cu PDSR, mai ales dupa ultimele schimburi de replici dintre sefii celor doua partide.

Traian Basescu, singura opozitie reala

Pentru orice observator al scenei politice este lesne de inteles ca democratii sunt preocupati de luptele din interiorul partidului, in special de batalia pentru sefia PD, uitand ca mai au si alte indatoriri, pentru care electoratul i-a trimis in Parlament. Desi nu au inghitit momeala cu protocol*, au inghitit multe altele. Varful de lance al democratilor in lupta cu PDSR a fost, fara indoiala, primarul Capitalei, Traian Basescu, care a inceput mai intai lupta cu primarii de sectoare, a continuat-o cu ministrii Cabinetului, pentru ca in final sa se lupte chiar cu presedintele PDSR, Adrian Nastase. Liderul PD cu cele mai mari sanse la sefia partidului nu a pierdut nici un prilej de a se razboi cu puterea, fapt ce l-a determinat pe premier sa instituie chiar un embargo in relatiile Guvern – Basescu. La capitolul actiune parlamentara, democratii au un bilant slabut. Vocile lor s-au facut totusi auzite la legi importante cum ar fi Legea secretului de stat, dar ele au fost acoperite cu multa usurinta de corul majoritar.

UDMR, singurul prieten fidel al PDSR

UDMR s-a dovedit a fi cel mai bun prieten al PDSR, actionand cuminte in sprijinul Guvernului. Daca nu sunt afectate drepturile comunitatii maghiare, e OK. Ba, mai mult, UDMR a iesit chiar castigatoare in jocul -de-a protocolul-. Marele premiu – Legea administratiei publice locale. De asemenea, mai marii Uniunii incearca, indiferent de metode, sa rezolve punct cu punct doleantele minoritatii maghiare, in speranta prezervarii pozitiilor proprii. Tocmai de aceea, liderii UDMR au criticat actuala putere doar in momentele in care le erau lezate propriile interese. Cel mai bun exemplu este Legea Lupu, unde UDMR se afla pe pozitii contrare Guvernului, intrucat din procesul de retrocedare a padurilor si terenurilor, asa cum e prevazut in Legea 1/2000, au de castigat electorii Uniunii. In rest, parlamentarii UDMR au sustinut aproape toate initiativele Guvernului, de la buget la Legea caselor, chiar daca au mai existat si pozitii critice. Pentru a-i imblanzi pe liderii UDMR si pentru a arata lumii intregi cat de toleranta e noua putere, Guvernul a numit o serie de subprefecti si de directori locali din randul membrilor Uniunii, fapt ce i-a determinat pe majoritatea analistilor sa afirme ca putem vorbi deja despre o guvernare comuna PDSR – UDMR.

PRM, in razboi cu toata lumea

Vizibil iritat de buna relatie dintre PDSR si UDMR, PRM a reactionat dupa cum ii sta in fire: vot impotriva la programul de guvernare, motiune simpla la Legea administratiei publice locale, formarea unui -Cabintet din umbra-. Cu toate astea, PDSR si PRM au votat, totusi, umar la umar la Legea secretului de stat. Izolarea PRM in bancile opozitiei a fost taxata de liderii partidului, care au cerut adesea lui Adrian Nastase sa-i coopteze la guvernare daca vrea sa-i mearga bine in Parlament. In baza refuzului PDSR, PRM foloseste toate mijloacele pentru a bloca procesul legislativ si initiativele puterii, apeland chiar si la Curtea Constitutionala. Atat Legea administratiei, cat si Legea caselor au fost contestate de catre PRM la scurt timp de la adoptarea lor in Parlament.

Una peste alta, opozitia a fost foarte intelegatoare cu Guvernul PDSR. Nu s-a suparat, nu a amendat, nu a jignit, doar a supravegheat si, rar, a dezaprobat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.