În acest moment în România, mediul privat este supus controalelor inspectorilor ANAF care se pronunță asupra oportunității anumitor cheltuieli făcute de patroni și dacă acestea sunt apreciate ca inoportune pentru societatea comercială sunt scoase de la deducere la calculul impozitului pe profit. De exemplu o mașină mai scumpă cumpărată pe o firmă mică poate fi considerată inoportună. Așa prevede Codul Fiscal că inspectorii ANAF au acest drept de analiză. În mediul public, acest rol îl au inspectorii Curții de Conturi. Dar nu pentru mult timp pentru că pe socialiștii români aflați la putere nu îi interesează cum se cheltuiește banul public, ci cum se cheltuiește cel privat.
Senatul României va dezbate, în calitate de cameră decizională, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Legea are ca „obiect de reglementare corelarea prevederilor funcționării Curții de Conturi cu standardele internaționale de audit, respectiv introducerea unor dispoziții referitoare la auditul de conformitate, ca formă a auditului public extern, al raporturilor făcute de Curtea de Conturi, precum și a competențelor Autorității de Audit. Actul normativ modifică fundamental atribuțiile Curții de Conturi, în sensul în care instituția nu va mai avea funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, prin audit public extern, nu intern, fără a se pronunța asupra oportunității operațiunilor. Este o măsură excelentă în sprijinul Primăriilor, deoarece Curtea de Conturi nu se va mai putea exprima în viitor cu privire la oportunitatea investițiilor, această atribuție revenind exclusiv în sarcina autorităților locale. De asemenea, Curtea de Conturi nu va mai putea sancționa autoritățile locale după mai mulți ani de la stabilirea unor potențiale abateri de la lege, așa cum s-a întâmplat până acum, și, de asemenea, nici nu va putea emite decizii de imputare a unor sume retroactiv.”, explică senatorul PSD Miron Smarandache.
Propunerea legislativă prevede că în viitor prejudiciul trebuie menționat ca fiind ‘cert și ilicit’, nu ‘estimat’, așa cum se întâmplă în legea aflată în vigoare. De asemenea, autoritatea contractantă nu mai trebuie să răspundă dacă statul român, prin Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice, consideră procedura de achiziție ca fiind corectă, indiferent ce spun inspectorii de conturi.
Și uite-așa ajungem în România ca funcționarii statului să poată analiza doar oportunitatea cheltuirii banului privat, nu și a celui public.
În 28 ani CC n-e lucrând corect : RO. îi în ,,GARD”, CC simplă SINECURĂ ,!!!