Acasă Politic Vot, nu boicot!

Vot, nu boicot!

DISTRIBUIȚI

 

Duminică , românii sunt așteptați din nou la urne, pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, iar în unele colegii pentru a-și alege chiar senatorii sau deputații, guvernul organizând în paralel cu scrutinul european și alegeri parțiale în colegiile care nu mai sunt reprezentate în legislativul de la București. Marea provocare a scrutinului de duminică este prezența la vot. Peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne, însă, ținând cont de trendul alegerilor europene anterioare, sociologii avertizează că nici anul acesta nu se va depăși pragul de 30 de procente. Cei mai pesimiști vorbesc chiar de o prezență la vot de circa 25%.

În țară, a început distribuirea buletinelor de vot, a ștampilelor și a tuturor înscrisurilor oficiale încă de vineri, iar sâmbătă dimineața, la ora 7.00 se încheie oficial și campania electorală. O campanie destul de anostă, în care n-am asistat la dezbateri ci doar la dispute care pregătesc terenul pentru prezidențialele din toamnă, când miza politică este mult mai mare. Tocmai aceste dispute determină absenteismul la urne și chiar declanșarea în mediul virtual a unei campanii de boicot a acestor alegeri, o atitudine ce trebuie descurajată întrucât lasă rezultatele votului în mâna activului de partid. Să ne amintim doar cum își mobilizează PSD alegătorii și cum îi transportă în ziua alegerilor cu autocarele, dintr-un județ într-altul, obținând prezențe la vot spectaculoase, de peste 120%, în satele din sudul țării. De asemenea, potrivit analizei sociologice, la alegerile europene anterioare, majoritatea celor care s-au prezentat la vot aveau 10 clase și erau absolvenți de școli profesionale, doar 18% din totalul votanților fiind români cu studii superioare.

 

De ce e important să mergem la vot

 

 

Chiar dacă vorbim de alegeri europene trebuie subliniat că aproape trei sferturi din legile românești sunt adoptate în Parlamentul European. Asta înseamnă că cei 32 viitori europarlamentari români au o putere mai mare în comparație cu cei 573 de deputați și senatori de la București și atunci devine foarte important cine te reprezintă în legislativul european.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că trebuie să meargă la vot pentru că noi facem acolo legi pentru români, ca și pentru ceilalți cetățeni europeni”, afirmă Monica Macovei, candidat la europarlamentare din partea PDL.

O participare scăzută la europarlamentare ar pune sub semnul întrebării și dorința reală a românilor de a se integra mai bine în Uniunea Europeană. Fapt ce ar afecta și legitimitatea aleșilor și capacitatea noastră de obține fonduri europene pentru proiecte românești importante.

 

 

Absenteismul favorizează PSD

 

 

Absența la acest scrutin are implicații serioase asupra vieții tuturor europenilor, spun și politicienii români, care îi îndeamnă pe alegători să nu lipsească duminică de la vot.

„Un vot anulat sau neprezentarea la vot favorizează, de fapt, PSD. Știu că există câteva intenții de boicotare a alegerilor de duminică și sunt foarte surprinsă să văd că printre cei care lansează astfel de inițiative – ca și cum nu ar ști că un astfel de comportament este profund dăunător în general și oricum reprezintă mai degrabă un vot pentru PSD – și sunt surprinsă că printre cei care lansează astfel de idei sunt unii care au participat la acel foarte frumos protest civic împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. ”, spune Renate Weber, candidat PNL la europarlamentare.

De 30 de ani încoace, adică de la primele alegeri europarlamentare, prezența la vot la nivel european a scăzut constant, deși componența Uniunii Europene s-a triplat. Spre exemplu, în 2009, la ultimele alegeri, participarea la vot la nivel european a fost de 43%, iar în România de doar 27%. Românii care tânjesc la o viață la standardele UE trebuie să înțeleagă că un vot pentru Parlamentul European ajută la atingerea acestor standarde.

Un alt efect al sistemului electoral de la europarlamentare este acela că scrutinul este valabil indiferent de prezența la urne a alegătorilor, deoarece legea nu stabilește un prag minim de prezență, cum este în cazul referendumurilor. Acest lucru face ca rezultatul alegerilor europarlamentare, pe fondul unei prezențe scăzute la urne, să fie determinat în mare măsură de mobilizarea simpatizanților partidelor politice.

Cu cât vin mai puțini alegători la vot, cu atât ponderea electoratului fidel unor formațiuni determină într-o mai mare măsură rezultatul, astfel încât partidele cu capacitate mai mare de mobilizare a propriilor simpatizanți sunt avantajate.

 

 

 

Europarlamentarii români sunt aleşi proporţional, inclusiv boicotul determină scorul final

 

 

Cei 32 de europarlamentari din partea României ce vor fi aleşi duminică îşi vor adjudeca mandatul printr-un sistem de vot proporţional, astfel încât fiecare opţiune a alegătorului, inclusiv absenţa de la urne, determină rezultatul final care va stabili ierarhia partidelor pentru a intra în PE.

La alegerile de duminică fiecare cetățean cu drept de vot are de ales o singură listă de candidați propusă de unul dintre partide ori alianțe sau poate opta pentru a vota un singur candidat dintre cei independenți.

În total, 15 formațiuni politice au liste de candidați pentru europarlamentare, adică 572 de candidaţi aflați pe listele, dar și opt candidaţi independenți.

Astfel, fiecare partid prezintă pe buletinul de vot opțiunea sa de candidați care să obțină mandatul de cinci ani în Parlamentul European.

Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formațiunile care se află în competiție la scrutinul de duminică.

Candidații independenți sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

La finalul scrutinului, Biroul Electoral Central va centraliza voturile exprimate atât în România, cât și în secțiile de votare din străinătate. BEC este cel care stabilește alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari, în funcție de numărul de voturi obținut de fiecare partid, alianță sau candidat independent.

Atribuirea mandatelor se face în mod proporţional prin ceea ce se numește metoda d’Hondt. Legea pentru organizarea alegerilor europarlamentare stabilește, însă, o serie de criterii care sunt luate în calcul în acest proces de alocare a mandatelor. Astfel, contează în această etapă voturile valabil exprimate și doar voturile formațiunilor care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Partidele care obțin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar.

Astfel, BEC constată numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul întregii țări, la care se adaugă voturile secțiilor din străinătate. Acest număr este împărțit la numărul de mandate, 32 în cazul României, pentru a obține un coeficient electoral, care înseamnă de fapt “câte voturi valabil exprimate sunt necesare pentru un mandat de europarlamentar”.

Dacă un candidat independent atinge acest coeficient electoral, acesta obține mandatul de europarlamentar.

De asemenea, numărul de mandate obținut de partidele sau alianțele care depășesc pragul de 5% este stabilit în funcție de numărul de voturi valabil exprimate în favoarea acelei formațiuni politice, raportat la coeficientul electoral.

Adică, de pe lista de candidați a fiecărui partid sau alianțe vor intra în Parlamentul European atâția pretendenți câți rezultă din împărțirea numărului de voturi câștigate la coeficientul electoral. De pe fiecare listă de candidați primii care primesc mandatul sunt cei aflați în fruntea listei partidului.

Efectul acestui sistem electoral proporțional este acela că voturile valabil exprimate obținute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formațiunilor care depășesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporțional, astfel încât formațiunile care au întrunit cele mai multe opțiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obținut mai puține voturi, dar au depășit pragul electoral, vor primi în mod proporțional mai puține voturi.

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.