Acasă Reportaj „Mascații” cu dinți din fasole

„Mascații” cu dinți din fasole

DISTRIBUIȚI

De mai bine de 40 de ani, meșterul Ion Albu confecționează măști. Are 61 de ani și locuiește în comuna nemțeană Timișești. Nu s-ar muta din locul natal pentru nimic în lume. „Am învățat să fac aceste măști de la un unchi, fratele tatei. Și pot să mă laud că au ieșit frumoase“, povestește Albu. Măștile sunt folosite, îndeosebi, în perioada sărbătorilor de iarnă și foarte rar de Paști. Meșterul este måhnit că tradițiile sunt pe cale de dispariție. „În Timișești, 70-80% dintre bătrånii satului se duc, de sărbătorile de iarnă, «mascați» pe la rude. Tinerii, însă, colindă din poartă în poartă. Formația de «mascați» pe care eu o conduc se numește «Ceata cea Mare». În zona noastră mai sunt «Irozii», «Arnăuții», «Banta lui Bujor», «Capra»“, spune Albu. În ziua de Anul Nou, formațiile de „mascați“ se strång în centrul satului, după care pornesc cu uratul. „Se spune că familiilor care nu îi primesc pe «mascați» le merge rău tot anul viitor.

„Între rude se face recunoașterea“

«Mascații» joacă pe cåntecele fanfarelor, iar urătura trebuie să fie originală, tradițională, nu stricată“, explică meșterul nemțean. Familiile care primesc „urătorii“ îi cinstesc pe aceștia cu un pahar de țuică sau de vin, cu o prăjitură și le dau „un mic bacșiș“. Albu spune că sunt și situații în care formațiile de urători se întålnesc la poarta unei familii: „Stăm la rånd, la poartă…“. Se întåmplă, uneori, ca sătenii să adoarmă pånă ce „mascații“ ajung la ei, dar „unii, în ciuda frigului sau a viscolului, ies în papuci și îmbrăcați sumar după ei și îi invită în curte să îi colinde“. Sunt și nopți de Revelion în care formațiile de „mascați“, după ce termină de colindat sătenii, se îndreaptă spre restaurantul comunei unde dau un adevărat spectacol. În noaptea de întåi spre doi ianuarie „se face recunoașterea între rude“. Meșterul spune că „mai ales bătrånii satului își acoperă chipul cu măști și merg la rude pentru a fi recunoscute. De obicei, rudele îi recunosc după… måini“.

Costul unei măști: între 50 și 100 de lei

Dar cum se confecționează măștile? „Se alege materialul, adică postavul, și se dublează cu o bucată de pånză. După dublare se croiesc culori diferite. Predomină albastru, roșu și verde. După ce sunt croiți ochii, urmează gura, care, de cele mai multe ori, are culoarea roșu sau rozaliu. Nasul este bine să fie tot roșu și cu cåt este mai mare, cu atåt atrage atenția mai repede. Înăuntrul nasului se introduce vatelină“, spune meșterul Albu. Acesta confecționează dinții măștilor din boabe de fasole: „Acestea se pun timp de opt ore la înmuiat în apă, după care se așează într-o bucată de cårpă astfel încåt să fie extrasă toată apa. Boabele de fasole trebuie să fie uscate astfel încåt în momentul în care sunt cusute să nu plesnească“. Ulterior, se croiesc barba, mustața și språncele, toate din lånă. „În final se croiește căciula. Pielea de oaie se tăbăcește, se curăță bine de scai, rumeguș. Procesul durează cåteva ore. Am încercat și eu să tăbăcesc pielea de oaie, dar nu am reușit, așa că o cumpăr deja tăbăcită“, spune Ion Albu. Pentru ca masca să pară mai voluminoasă, låna se piaptănă. Confecționarea unei măști durează între 8 și 12 ore. Meșterul nemțean face măști și cu coarne de vită sau țap: „Se scoate miezul din coarne, se curăță și se introduc anumite substanțe chimice. Nu se prelucrează anul acesta, ci peste un an. Nu prelucrez nici coarnele, ci le cumpăr“. Prețul unei măști variază între 50 și 100 de lei, „dar este și muncă multă. Să nu mai vorbim de rănile pe care le faci la degete în timpul cusutului. Cånd are timp, mai mă ajută și soția“.

„Predă“ confecționarea măștilor

Ion Albu este „profesor“, în cadrul unui program, la trei clase. Acesta „predă“, săptămånal, cåte două ore, elevilor cum se confecționează măștile: „La Pipirig am 35 de elevi – doi băieți și restul fete, în Timișești – 10 băieți, în Oglinzi – 15 elevi romi. Fetele sunt mai migăloase la cusut, mai atente și au mai multă  imaginație. Nu știu, însă, cåți dintre acești copii vor deveni meșteri de măști“. Meșterul nemțean este supărat că, la petreceri și serbări, „copiii romåni, în loc să poarte măști tradiționale romånești, poartă măști din plastic, occidentale“. „În Franța, Germania, America am prezentat și confecționarea măștilor și am și våndut multe“, afirmă Ion Albu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.