Acasă Reportaj „Schimbarea la față” a Muzeului „Antipa”

„Schimbarea la față” a Muzeului „Antipa”

DISTRIBUIȚI

La 5 ianuarie, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ și-a închis porțile pentru vizitatori. Acum, aici, este un adevărat șantier. Nu mai există vitrine, iar muncitorii retușează pereții clădirii. „Se modifică spațiile din interior cu intenția de a câștiga loc pentru prezentarea exponatelor într-o manieră modernă și aerisită. De aceea s-au desființat câțiva pereți despărțitori. Existau două puncte unde se infiltra apa din afară. Acum, muncitorii au rezolvat problema de acolo. Nu de alta, dar exponatele nu pot fi ținute în spații cu umiditate ridicată sau igrasie“, spune Dumitru Murariu, directorul muzeului. Se vrea ca vizitarea să nu mai fie obositoare: „Înainte, exponatele erau cam înghesuite, iar vizitatorul nu putea urmări ușor ce reprezenta fiecare în parte“. În general, graficul lucrărilor a fost respectat. Directorul Dumitru Murariu „se aștepta, la început, la un ritm mai rapid din partea firmei care se ocupă de schimbarea feței muzeului. Au intervenit, însă, schimbări la proiectul inițial. Specialiștii muzeului și cei ai firmei au purtat și discuții mai aprinse pe tema amenajării vitrinelor și dioramelor. Dar… tot răul spre bine. La final, a ieșit un proiect bun chiar dacă au existat discuții contradictorii. Deja există o primă formă de dioramă“. La această primă formă de dioramă au lucrat specialiști ai firmei care au vizitat muzee din Londra și Paris. „Atât în cazul vitrinelor, cât și al dioramelor va fi folosită o sticlă specială care nu are efect de oglindă. Mai exact, vizitatorul nu se va vedea în vitrina sau diorama pe care le privește, iar vitrinele sau dioramale care stau față în față nu se vor reflecta unele în altele“, explică directorul muzeului. Vitrinele și dioramele vor avea geamuri oblice: „Sus, geamul va fi mai în afară, iar la bază – mai în interior, tocmai pentru a fi evitat efectul oglinzii. Lateral,la fiecare vitrină sau dioramă va exista un mic compartiment pe unde vor intra salariații muzeului pentru a curăța exponatele și a face dezinsecția“. Sticla specială de la vitrine și diorame este subțire. Vizitatorii vor fi avertizați, mai ales, în cazul dioramelor: „Atenție sticlă!“. Inițial, s-a luat în calcul ca dioramele să nu fie prevăzute cu sticle, apoi atât specialiștii firmei, cât și cei ai muzeului s-au gândit că vizitatorii vor fi tentați să pună mâna pe exponate ceea ce ar duce la degradarea lor.
La munte, la mare, alături
de viețuitoare
Dumitru Murariu este convins că în momentul în care muzeul își va redeschide porțile, vizitatorii vor rămâne plăcut surprinși de ceea ce vor descoperi. Exponatele „mai șocante“ nu vor mai fi toate la un loc și nu este exclus ca vizitatorii să aibă posibilitatea să mângâie câteva piese. La subsol vor fi diorame care vor reda viața în toate formele de relief ale României. Vizitarea începe cu Marea Neagră, unde vor fi expuse printre altele foci și delfini, și se încheie cu zona alpină, de unde nu vor lipsi exponate precum capra neagră și vulturul bărbos. În zona Mării Negre, totul va fi aranjat astfel încât vizitatorii să aibă impresia că se află în apă, alături de viețuitoarele marine. Mai mult decât atât, nu va lipsi vuietul de valuri. În zona alpină vor fi înregistrări cu croncănit de corbi și cu foșnet de vânt. Peștera artificială de la subsol rămâne. Numai că, în interior, vor fi înregistrări silențioase cu zborul liliecilor și cu susurul apei. Pe pereții peșterii artificiale vor fi proiecții cu liliecii în zbor. Pe sticla dioramelor vor fi schițe în care vor fi prezentate exponatele. Scheletul mastodontului va fi amplasat în holul principal, acesta fiind și sigla muzeului. Acest exponat nu va fi pus în vitrină. De sus va fi luminat de spoturi din tavan astfel încât să fie cât mai bine pus în relief. La parter vor rămâne cinci diorame vechi, căci „trebuie păstrată și valoarea istorică a muzeului“. Este vorba despre „Deșertul Sahara“, „Savana africană“, „Elefantul de mare“, „Viața în preeria americană“, „Tundra“. Tot aici vor exista vitrine și diorame care vor reda viața în mările reci și în mările calde. Exponatele impunătoare de la parter – mastodontul, girafa, elefantul indian, scheletul de deinotherium și scheletul de elefant indian – nu vor mai fi una lângă alta. Deocamdată, acestea sunt „îmbrăcate“ în folie pentru a nu se degrada. Înainte de redeschiderea muzeului, „fiecare va fi dus în zona din care provine“. Muzeul „Grigore Antipa“ este singurul din lume care deține deinotherium în formă completă. Culorile vor fi în funcție de formele de relief: verde pentru munte, albastru pentru mări, cafeniu pentru Madagascar, roșcat pentru zona deșertică din Australia. Există posibilitatea ca exponatele să fie așezate în vitrine sau diorame în diverse poziții. „Animalele împăiate, prin anumite procedee, pot fi înmuiate pentru schimbarea poziției“, explică directorul Dumitru Murariu. Piese precum știucă, nisetru, morun, viză „stau la coadă“ pe o masă pentru a fi restaurate. Scoicile stau în cutiuțe sau punguțe, iar în curând vor fi și acestea „înfrumusețate“. La fel ca toate celelalte exponate. Lucrarea de aici se ridică la 11 milioane de euro, spune directorul Dumitru Murariu.  Sperăm ca Muzeul „Grigore Antipa“ să poată primi vizitatorii la sfârșitul lunii martie 2010, așa cum este prevăzut în grafic!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.