Elevii vor avea cărți de identitate… educaționale

Toți elevii, indiferent de numărul claselor urmate, vor deține… cărți de identitate educaționale, potrivit Legii educației. „Portofoliul educațional“ va conține toate diplomele, certificatele și alte înscrisuri obținute de elevi de-a lungul școlarizării. „Portofoliul educațional va reprezenta elementul central al evaluării învățării. Utilizarea portofoliului educațional va începe cu clasa pregătitoare și va reprezenta cartea de identitate educațională a cetățeanului“, se precizează în proiectul Legii educației. Elevii vor fi evaluați prin susținerea de teste în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Cadrele didactice vor fi nevoite să dezvolte „planuri individuale de învățare“ atåt pentru elevii cu rezultate slabe, cåt și pentru cei cu rezultate foarte bune la învățătură. Potrivit aceluiași proiect de lege, evaluarea finală va fi organziată la clasa a IX-a. Aceasta va consta într-o testare națională trans-curriculară, cu întrebări din disciplinele comune unei arii, două probe scrise de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă și într-o limbă de circulație internațională, plus evaluarea competențelor la matematică și științe, precum și o probă practică, prin care vor fi evaluate competențele de utilizare a calculatorului. Învățămåntul obligatoriu va fi de zece ani, începånd cu clasa pregătitoare și terminånd cu clasa a IX-a.
Astfel, învățămåntul profesional, liceal și postliceal vor dobåndi o importanță deosebită pentru obținerea unei calificări profesionale. Învățămåntul liceal teoretic va oferi absolvenților, pe långă diploma de bacalaureat, și posibilitatea obținerii unor certificate de competențe, precum cele digitale și de comunicare. La råndul lor, absolvenții învățămåntului profesional vor obține, pe långă diploma de bacalaureat, și certificatul de calificare într-o profesie. O altă noutate prevăzută în proiectul Legii educației constă în modalitatea de finanțare în învățămåntul obligatoriu de zece ani. Pentru prima dată în învățămånt, finanțarea  se va face per elev sau preșcolar.

Directorul unității școlare nu poate fi membru de partid

Potrivit proiectului Legii educației, curriculum-ul va fi centrat pe obținerea a opt competențe-cheie: competențe de comunicare în limba maternă și în limbi de circulație internațională, competențe fundamentale de matematică, științe și tehnologie, competențe digitale, competențe axiologice – studiul valorilor morale, competențe sociale și civice, competențe antreprenoriale, competențe de expresie culturală și competențe de a învăța să înveți. În ceea ce privește conducerile unităților de învățămånt preuniversitar, proiectul Legii educației prevede că directorul și adjunctul școlii nu pot fi membri de partid pe perioada mandatului. Conducerea unităților școlare va fi asigurată de un director și de Consiliul de Administrație al școlii. Pentru ocuparea funcției de director se va organiza concurs de către Consiliul de Administrație al școlii, iar directorul va încheia un contract de management cu primarul localității pe raza căreia se află unitatea de învățămånt. Potrivit proiectului Legii educației, „titulaturile de educator și învățător vor dispărea, toate cadrele didactice fiind numite profesori“.  Formarea profesională se va face obligatoriu în mai multe etape, ce cuprind studii de licență de trei ani într-o specializare științifică, masterat didactic de doi ani și stagiu practic de un an. În cazul în care proiectul va fi aprobat pånă în vară, licențiații din 2010 ar putea intra la master chiar din toamna acestui an. În ceea ce privește învățămåntul universitar, ocuparea simultană a unei funcții de conducere în universitate și a uneia de demnitate publică este interzisă. Potrivit proiectului Legii educației, rectorul unei universități va fi stabilit pe baza unui concurs public la care pot participa personalități științifice sau academice din țară sau din străinătate.