Home Social Jumatate din banii CNAS pentru medicamente gratuite si compensate dispar fara urma

Jumatate din banii CNAS pentru medicamente gratuite si compensate dispar fara urma

DISTRIBUIŢI

Scandalurile din Sanatate s-au derulat, aproape intotdeauna, in jurul medicamentelor. Interesele financiare care intretin importurile, productia sau distribuirea de medicamente sunt resimtite de catre consumator. Cu toate ca exista o lista de medicamente compensate si gratuite, decontata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, bolnavii sunt nevoiti sa plateasca din buzunar jumatatea din contravaloarea tratamentului necesar.

Cetateanul e singurul perdant

-Fondurile alocate pentru medicamentele compensate si gratuitati sunt insuficiente. Cauza o reprezinta lipsa de corelare intre consumul real de medicamente si costurile acestora-, ne-a declarat doctorul Adrian Caretu, presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente. Cu alte cuvinte, nimeni nu este in stare sa aprecieze care este consumul de ampicilina, de exemplu, pe un an de zile si cat costa cantitatea respectiva.

Ciudat este ca, desi numarul de imbolnaviri este din ce in ce mai mare, procentul destinat medicamentelor compensate este tot mai mic. Daca in anul 1998 a fost alocat un buget de 20% din totalul fondurilor pentru acoperirea necesarului de compensate, in anul 2000, proportia a fost diminuata la 10%.

Pentru a face fata cererii, CNAS recurge la diverse artificii: plafoanele pe reteta impuse medicilor sau farmaciilor ori inghetarea preturilor de referinta. Indiferent de masura adoptata pentru camuflarea gripajelor din fluxul de eliberare a produselor respective, singurul care pierde este tot cetateanul. Conform unui studiu realizat de ARPIM, s-a constatat ca, desi beneficiaza de medicamente compensate sau de gratuitati, bolnavul plateste din buzunar 50% din contravaloarea acestora.

Ministerul Sanatatii paseaza preturile la Oficiul Concurentei

Autoritatile justifica blocajele existente in eliberarea de medicamente prin tendinta farmacistilor de a vinde medicamente scumpe. Studiile realizate de ARPIM releva insa ca, la capitolul medicamente ieftine, consumul este de 1%. In consecinta, intentia de limitare a prescrierii de medicamente straine se dovedeste a fi inutila, economiile realizate astfel fiind insignifiante.

In realitate, Guvernul pregateste reglementari prin care controlul preturilor la medicamente sa fie preluat de Oficiul Concurentei, organism subordonat Ministerului Finantelor. -Este foarte normal ca preturile sa fie stabilite ca si pana acum de Ministerul Sanatatii, daca vrem economie de piata. Interventia Oficiului Concurentei devine abuziva, in conditiile in care, pe piata de medicamente, monopolul nu-si gaseste rostul-, apreciaza doctorul Caretu. In plus, hatisul birocratic al stabilirii preturilor ar conduce la blocaje masive in aprovizionarea si distribuirea medicamentelor.

De fapt, de-a lungul timpului, ministerul s-a dovedit incapabil sa gestioneze piata de medicamente, astfel incat pasarea responsabilitatii Oficiului Concurentei se refera la incapacitatea administratiei sanitare de a-si angaja specialisti in domeniu.

CNAS afirma ca aloca bani suficienti

-Noi nu vrem sa plafonam accesul la unele medicamente, ci doar sa controlam mai riguros eliberarea acestora. Nu noi suntem cei care decidem care sunt medicamentele de care au nevoie bolnavii. Totusi, Ministerul Sanatatii ar fi trebuit sa editeze asa-numitele ghiduri terapeutice. Lipsa lor genereaza discutiile prezente-, ne-a declarat Eugeniu Turlea, presedintele CNAS.

Totusi, intr-un comunicat de presa, conducerea CNAS recunoaste ca inca nu a fost evaluat consumul real de medicamente: -Se are in vedere constituirea unei baze de date privind consumul de medicamente, care va furniza factorilor de decizie informatii coerente si reale, referitoare la necesarul de fonduri pentru finantarea cheltuielilor cu medicamente-.

Exprimata in dolari, situatia se prezinta astfel: in anul 1999, pentru acoperirea cheltuielilor cu medicamente eliberate in regim gratuit au fost repartizate 29,9 milioane de dolari; in anul 2000 s-au alocat 75,4 milioane, iar in primul semestru al anului 2001, au fost alocate 118 milioane de dolari. Mentionam ca, desi suma alocata in 2000 este mai mare decat in anii precedenti, cele 75,4 milioane inseamna doar 10% din totalul fondurilor colectate. Alocarea unei proportii de 20%, asa cum s-a procedat in 1998, ar fi evitat blocajele, iar asiguratii ar fi beneficiat de gratuitatile conferite de lege.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.