Palatul Culturii din Iasi pica la un cutremur mai mare de 6 grade

Edificiu reprezentativ al arhitecturii romanesti, care adaposteste valori inestimabile ale culturii nationale si mondiale, Palatul Culturii din Iasi se afla intr-o stare de degradare accentuata. Cladirea ar trebui urgent consolidata, intrucat toti specialistii consultati de coducerea institutiei au afirmat ca Palatul Culturii nu va rezista unui viitor cutremur de peste 6 grade. Oficialitatile estimeaza ca investitia de restaurare a intregului complex se ridica la 150 miliarde de lei, in timp ce reprezentantii institutiei considera ca aceasta suma este insuficienta.

Problemele Palatului din Iasi cauzate de degradare nu sunt de data recenta, inca din 1995 incercandu-se rezolvarea lor. Cele cinci turnuri ale cladirii sunt cele mai expuse pericolului de daramare in cazul unui cutremur mai mare. Potrivit directorului tehnic, Adrian Puisoru, consolidarea lor a inceput in 1995, dar pana acum doar cel de sud-est a fost terminat, iar la turnul de sud-vest se mai lucreaza si in prezent, desi refacerea lui a debutat in anul 2000. Despre refacerea celorlalte inca nu se poate vorbi despre o data exacta la care macar vor incepe lucrarile. Directorul general al palatului, Val Condurache, a precizat insa ca printr-un program de consolidare a unor cladiri de patrimoniu incheiat de Inspectoratul de Stat in Constructii si Oficiul National al Monumentelor Istorice, s-au alocat 15 miliarde in vederea restaurarii turnului central. In aceste sens, pana in prezent s-a facut doar selectia ofertelor si se lucreaza la proiectul tehnic, astfel incat nu se poate stabili cat va mai dura pana la inceperea lucrarilor efective.

Ministerul Culturii a alocat doar 10 miliarde de lei

Turnurile nu sunt insa singura prioritate, intrucat si acoperisul ridica probleme la fel de mari. Conducerea palatului ne-a semnalat faptul ca prin acoperis intra apa ori de cate ori ploua si ca -trebuie schimbata invelitoarea, daca nu peste tot, macar in anumite locuri-. Acoperisul palatului iesean are aproximativ 17.000 metri patrati, ceea ce inseamna ca materialul necesar refacerii lui ar putea acoperi 100 de case. Despre o astfel de investitie nici nu poate fi vorba deocamdata, intrucat -sumele sunt groaznice pentru bugetul existent-, dupa cum a afirmat Val Condurache. Mai mult, el apreciaza ca pentru refacerea intregului complex ar fi necesare aproximativ 340 miliarde de lei, si nu 150, asta in conditiile in care pentru acest an, Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a alocat de la bugetul de stat, cu titlul de subventii, suma de 10 miliarde de lei pentru continuarea lucrarilor de consolidare si restaurare a palatului iesean. In plus, directorul tehnic a precizat ca cele 10 miliarde alocate de MCC vor fi folosite si pentru lucrarile de consolidare de la Muzeul Unirii si cel din Harlau. Astfel, banii primiti anual de la bugetul de stat nu dau nici o sansa de supravietuire edificiului ridicat intre 1906 si 1925 de arhitectul roman Ion Berindei.

Ultima manifestare a neogoticului european

Palatul Culturii din Iasi reprezinta ultima manifestare a neogoticului european, expresie a romantismului in arhitectura -oficiala- a sfarsitului de secol. Palatul se inalta, in parte, peste ruinele curtilor domnesti medievale, mentionate documentar in 1434. Au fost folosite, partial, si temeliile vechiului palat din vremea voievodului Alexandru Moruzi, refacut intre anii 1841 si 1843 de Mihail Sturza si demantelat in 1904. De la aceasta constructie a mostenit legenda celor 365 de camere, corespunzatoare zilelor anului. Palatul de azi adaposteste Muzeele de Istorie si Etnografie ale Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii -Stefan Procopiu-, Laboratorul Zonal de Conservare-Restaurare si Oficiul Judetean pentru Patrimoniu Cultural National. Autoritatile locale au demarat o campanie prin care sa sensibilizeze cetatenii si agentii economici ieseni, pentru a dona bani in vederea salvarii Palatului Culturii. In acelasi scop, in luna octombrie, la Iasi va fi organizat -Balul Palatului Domnesc-, manifestare la care va participa fostul suveran al Romaniei, regele Mihai I, si un inalt reprezentant al unei Case Regale din Europa.