Acasă Social România are cel mai redus stoc de locuințe sociale din UE: 1,2%...

România are cel mai redus stoc de locuințe sociale din UE: 1,2% față de alte țări unde ajunge și la 33%

DISTRIBUIȚI

Housing Forum 2018, conferința internațională pe tema locurii organizată de Habitat for Humanity România, a adus în discuție două probleme majore legate de locuire în România: așezările informale, în care trăiesc peste 200.000 de români, și situația locuințelor sociale din România.

Un număr de 100 de participanți – experți internaționali în locuire, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților locale și centrale – au dezbătut situația celor peste 64.000 de familii care trăiesc în așezări informale, fără acte de posesie pe terenul pe care îl ocupă, fără acces sau cu acces limitat la utilități și servicii, uneori fără acte de identitate și pe de altă parte, problematica locuințelor sociale, în contextul în care țara noastră are cel mai redus stoc din Uniunea Europeană, estimat la 1,2%, față de țări din UE în care un sfert (Austria, Marea Britanie, Spania) sau chiar o treime (Olanda) din stocul disponibil este alocat locuințelor sociale.

“Trebuie să facem din problematica locuirii o prioritate. Pentru că o locuință decentă înseamnă oportunități de dezvoltare, siguranță și sănătate, acces mai ușor la piața muncii și la educație. La ediția de anul acesta a Housing Forum, am adus la aceeași masă societatea civilă, mediul academic și autoritățile locale și centrale în încercarea de a găsi soluții de locuire pentru cei mai vulnerabili dintre noi. Pentru că, de multe ori, tocmai cei mai afectați de sărăcie și condiții precare de locuire sunt mai ușor de ignorat și de exclus din decizia publică”, spune Nicoleta Chiriță, Advocacy Manager Habitat for Humanity România.

Participanții au dezbătut situația așezărilor informale – zone rezidenţiale de la periferia satelor și orașelor, în care trăiesc în prezent peste 200.000 de români, fără acte de posesie asupra terenului pe care locuiesc, cu acces limitat sau fără acces la utilități de bază și infrastructură, cu locuințe care pun în pericol siguranța și sănătatea acestora. În prezent, legislația românească nu menționează termenul de ”așezare informală” și nici nu conține vreo prevedere care să se adreseze acestui tip de locuire sau problemelor grave care decurg din aceasta. În urma a doi ani de documentare a fenomenului și acțiuni de advocacy, MKBT: Make Better și Fundația PACT au propus spre dezbatere, la Housing Forum 2018, o propunere legislativă pentru reglementarea așezărilor informale din România ce urmează a fi depusă în Parlament în toamna acestui an.

„Plecăm de la Housing Forum cu principii clare pe care o Lege a așezărilor informale trebuie să le includă: intervenția vizează identificarea și reglementarea așezărilor informale, în funcție de tipologia acestora, implicarea actorilor locali și a comunității în întregul proces, stabilirea unor roluri clare pentru fiecare autoritate publică implicată la nivel central și local, cât și a unor sancțiuni. Pe scurt, o „lege cu dinți” (cu responsabilități clare și sancțiuni pentru toți cei implicați, autorități și locuitori), așa cum a spus unul dintre participanți, pentru ca așezările informale istorice să devină istorie, iar fenomenul să fie descurajat pe viitor”, spune Bogdan Suditu, MKBT: MakeBetter.

Pornind de la cele mai îngrijorătoare statistici privind situația locuirii în România, discuțiile s-au concentrat și pe problematica locuințelor sociale. Au fost identificate principalele lipsuri ale Legii Locuinței nr. 114/1996, care nu favorizează grupurile cele mai vulnerabile, în nevoie de o locuință socială:
-Stabilirea venitului mediu ca venit eligibil pentru acordarea de locuințe sociale lărgește foarte mult plaja de potențiali beneficiari și nu îi vizează pe cei cu veniturile cele mai reduse;
-Definirea criteriilor de alocare a locuințelor sociale este lăsată la decizia consiliilor locale. Astfel, există numeroase situații în care grilele de criterii ale autorităților locale în funcție de care se decide alocarea puținelor locuințe sociale disponibile favorizează de exemplu persoane cu studii superioare în detrimentul familiilor vulnerabile cu venituri reduse, cu mai mulți copii, care locuiesc în condiții precare.

Programul de construcții de locuințe sociale derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost de asemenea dezbătut. În prezent, autoritățile locale evită să acceseze fondurile disponibile în program din cauza angajamentelor investiționale pe care le au în perioada de pre-construcție (alocarea de terenuri disponibile, echiparea edilitară a acestora) și ulterior, cum ar fi costurile de întreținere și reparație a respectivelor locuințe. Pentru a încuraja accesarea fondurilor disponibile, programul ar trebui să permită mai mult decât decontarea cheltuielilor de construire propriu-zisă. Acesta ar trebui să includă servicii și expertiză care să vină în ajutorul autorităților locale atât pe perioada de implementare, cât și ulterior acesteia și care să le permită să ofere servicii integrate beneficiarilor de locuințe sociale.
Participanții au susținut și ideea corelării legislației din domeniul locuirii cu legislația privind asistența socială și combaterea și prevenirea marginalizării sociale. Aceasta ar facilita cooperarea dintre serviciile de asistență socială care au în responsabilitate persoanele care beneficiază de prestații și servicii sociale și direcțiile din cadrul primăriilor care gestionează locuințele sociale.
Recomandările reieșite din cadrul atelierului despre locuințele sociale vor fi transmise de către Habitat for Humanity România și CeRe: Centrul de resurse pentru participare publică către autoritățile publice responsabile.
Mai multe informații despre fenomenul locuirii informale, precum și cercetările care stau la baza procesului de advocacy demarat de MKBT:Make Better și Fundația PACT, pe www.locuireinformala.ro.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.